Administraţia preşedintelui Donald Trump a intrat direct în industria petrolieră printr-un acord fără precedent cu Venezuela, în urma căruia Pentagonul primeşte gratuit 35% din compania North American Blue Energy Partners (NABEP), care a obţinut concesiuni pe 100 de ani pentru 17 câmpuri petroliere venezuelene, potrivit CNBC.
Dacă datele prezentate de Casa Albă sunt corecte, concesiunile acoperă rezerve dovedite de aproximativ 65 de miliarde de barili, echivalentul a circa 20% din rezervele estimate ale Venezuelei. Ca volum de rezerve, NABEP ar deveni astfel a doua mare companie petrolieră din lume după Saudi Aramco şi ar controla de aproximativ patru ori mai multe rezerve decât ExxonMobil.
Acordul vine la opt luni după ce Washingtonul l-a înlăturat pe fostul preşedinte venezuelean Nicolás Maduro într-un raid militar şi a început să colaboreze cu regimul rămas la putere, condus de preşedintele interimar Delcy Rodríguez.
Pentagonul primeşte 35%, iar SUA capătă drepturi asupra întregii producţii
Potrivit detaliilor publicate de Casa Albă, NABEP acordă Office of Strategic Capital din cadrul Pentagonului o participaţie de 35% fără niciun cost pentru contribuabilii americani.
În plus, Departamentul de Stat primeşte dreptul de a cumpăra 20% din producţia petrolieră a NABEP la costul de producţie, nu la preţul pieţei, precum şi drept de preempţiune asupra celorlalte 80% din producţie.
Guvernul american poate de asemenea să blocheze numiri în consiliul de administraţie al NABEP, iar majoritatea membrilor boardului trebuie să fie cetăţeni americani. Acordul este guvernat de legislaţia SUA şi intră sub jurisdicţia instanţelor americane.
„Aceasta este pur şi simplu o întreprindere de stat”, a declarat Scott Lincicome, expert în dreptul comerţului internaţional la Cato Institute. „Controlul de facto asupra întregii producţii la cost înseamnă proprietate.”
Petrolul cumpărat de SUA în condiţii preferenţiale va fi utilizat pentru refacerea Rezervei Strategice de Petrol şi pentru aprovizionarea armatei şi a altor activităţi sensibile, potrivit Casei Albe.
Un oficial american a precizat însă că Washingtonul nu intenţionează să folosească în mod normal dreptul de preempţiune asupra celorlalte 80% din producţie, acesta fiind conceput ca o poliţă de asigurare pentru eventuale crize.
Un acord aproape fără precedent în istoria SUA
Administraţia Trump a acumulat participaţii în mai multe companii pentru a-şi asigura accesul la resurse şi tehnologii considerate strategice, într-un ritm rar întâlnit în SUA în afara unor perioade de criză majoră.
În industria petrolieră însă, precedenţele sunt extrem de puţine.
Tyler Priest, istoric al industriei petroliere la University of Iowa, spune că Washingtonul a analizat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial posibilitatea de a prelua direct o concesiune petrolieră în Arabia Saudită, dar a renunţat în urma opoziţiei industriei. În 1976, Congresul a fost aproape să creeze o companie petrolieră federală, dar proiectul a fost respins la limită.
„Faptul că guvernul american intră într-un astfel de aranjament cu un concesionar controversat, într-o ţară cunoscută pentru corupţie endemică, ridică tot felul de semnale de alarmă”, a spus Priest.
Marile companii petroliere americane rămân prudente
Administraţia Trump susţine că obiectivul său este stimularea investiţiilor private în Venezuela prin reducerea riscului perceput de investitori.
Secretarul Energiei, Chris Wright, a declarat că acordul cu NABEP nu înlocuieşte companiile private şi că guvernul american nu va deveni operator sau producător direct al rezervelor venezuelene.
Totuşi, marile grupuri petroliere americane rămân reticente după naţionalizarea activelor industriei petroliere de către guvernul de la Caracas în 2007.
CEO-ul ExxonMobil, Darren Woods, i-a spus lui Trump în ianuarie că Venezuela este „de neinvestit” în condiţiile actuale. ConocoPhillips nu intenţionează să revină până când nu îşi recuperează sumele datorate de Caracas.
Chevron este singura mare companie petrolieră americană activă în Venezuela şi a anunţat separat o investiţie de 7 miliarde de dolari pentru a-şi majora producţia din ţară de peste două ori până în 2031.
NABEP vrea să depăşească un milion de barili pe zi
CEO-ul NABEP, Alejandro Betancourt, este o figură controversată, care s-a confruntat anterior cu acuzaţii de spălare de bani şi corupţie. Nu a fost pus sub acuzare şi a negat orice faptă ilegală.
Un oficial american a declarat că administraţia a ales NABEP deoarece Betancourt este considerat „un bun operator petrolier” şi a fost util guvernului SUA în trecut.
Potrivit companiei, Betancourt a crescut producţia NABEP în Venezuela de la 18.000 la peste 200.000 de barili pe zi, ceea ce ar face compania al doilea mare producător privat de petrol din ţară.
NABEP afirmă că acordul ar putea aduce aproape 100 de miliarde de dolari în investiţii în sectorul petrolier venezuelean, iar obiectivul său pe termen apropiat este depăşirea unei producţii de un milion de barili pe zi.
Acordul se confruntă însă cu incertitudini juridice şi politice
Parteneriatul ridică semne de întrebare inclusiv în privinţa bazei sale legale.
Înainte ca acordul să fie anunţat, Pentagonul declara că Office of Strategic Capital nu poate deţine participaţii în companii private, mandatul său fiind limitat la împrumuturi, garanţii şi asistenţă tehnică.
Ulterior, Casa Albă a confirmat participaţia de 35%, iar un oficial american a susţinut că structura este compatibilă cu atribuţiile legale ale instituţiei.
Peter Harrell, fost consilier economic internaţional în Consiliul Naţional de Securitate în administraţia Biden, afirmă că administraţia Trump nu a prezentat încă în mod clar justificarea juridică a acestei formule.
Viitorul acordului poate depinde şi de schimbările politice de la Washington sau Caracas.
Bob McNally, preşedintele Rapidan Energy, consideră că o administraţie democrată instalată după alegerile prezidenţiale din 2028 ar putea reanaliza sau chiar desfiinţa acordul. În acelaşi timp, un viitor guvern venezuelean ar putea încerca să îl anuleze.
„Obiectivul SUA este reducerea riscului pentru investiţiile private pe termen lung, dar riscurile politice semnificative atât la Washington, cât şi la Caracas vor limita impactul planului”, a spus McNally.