Donald Trump şi Vladimir Putin se întâlnesc la Anchorage, în Alaska, într-un tête-à-tête deja istoric, însă se va schiţa, oare, vineri, la 7.500 de kilometri de Kiev, o rezolvare a celui mai sângeros conflict din Europa după al Doilea Război Mondial, se întreabă AFP.
Preşedintele american nu este deloc celebru prin prudenţa sa, însă depune eforturi să potolească aşteptările, după ce se lăuda în urmă cu nu prea mult timp că avea să pună capăt Războiului din Ucraina într-o clipită.
Republicanul în vârstă de 79 de ani anunţa luni că vrea să ”tatoneze terenul” în această primă întâlnire personală din 2019 cu liderul de la Kremlin. Ea intervine după multe telefoane de la întoarcerea sa la putere, în ianuarie.
O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, dă asigiurări că va fi vorba despre ”ascultarea” lui Vladimir Putin în această întrevedere cerută de către preşedintele rus – un punct asupra căruia Washingtonul apasă puternic.
Summitul, în absenţa lui Volodimir Zelenski, nu este, în mod evident, o Conferinţă de Pace.
”DEZAMĂGIT”
Toată miza, pentru preşedintele ucrainean şi europeni, este ca Anchorage-ul să nu devină un fel de Yalta, o reuniune în care marile puteri delimitează teritorii şi zone de influenţă, ca în februarie 1945, între Statele Unite, Marea Britanie şi fosta Uniune Sovietică (URSS).
”Liderii europeni au înţeles prea bine că cel care vorbeşte ultimul cu Donald Trump face cea mai puternic impresie”, declară o specialistă în Europa de la Council on Foreign Relations, Liana Fix, mai ales când este vorba despre un lider a cărui exercitare autoritaristă a puterii îl fascinează pe miliardar.
Preşedintele american, care a rupt izolarea diplomaticiă a lui Vladimir Putin încă de când s-a întors la Casa Albă, a lăsat să-i izbucnească nerăbdarea, recent, în urma unor atacuri extrem de brutale împotriva Ucrainei. El s-a declarat ”dezamăgit” de omologul său rus.
I-o va spune în faţă? Sau se va întoarce, după reuniune, împotriva lui Volodimir Zelenski?
Donald Trump l-a acuzat adesea pe şeful statului ucrainean de faptul că împiedică sfârşitul conflictului declanşat în februarie 2022 de invazia rusă.
”SCHIMB” DE TERITORII
Preşedintele american – care nu a atribuit nicodată responsabilitatea războiului Moscovei – s-a declarat luni ”contrariat” de refuzul Kievului faţă de ceea ce el numeşte un eventual ”schimb” de teritorii cu Rusia, care ocupă 20% din teritoriul ucrainean.
Statul în care se întâlnesc cei doi, Alaska, şi-a schimbat el însuşi proprietarul, după ce a fost cumpărat de către Statele Unite de la Rusia în secolul al XIX-lea.
Baza militară Elmendorf-Richardson, situată în apropiere de Anchorage, a fost aleasă să găzduiască acest summit, folosită de mult împotriva Rusiei, notează The Associated Press.
Miliardarul pare sfâşiat de două instincte contradictorii.
Pe de o parte, tentaţia de a face vineri anunţuri dramatice, vagi dacă este nevoie, îi permite să se prezinte drept un ”pacificator”.
Pe de altă parte, vrea să nu fie perceput drept ”canişul” lui Vladimir Putin.
Acest supranume, pe care i l-au dat opozanţii săi după un summit la Helsinki , în 2018, marchează o complicitate vizibilă între cei doi lideri.
Volodimir Zelenski a apreciat că ţinerea acestei întâlniri în Alaska este deja o ”victorie” a liderului rus.
Vladimir Putin ”nu a oferit nimic semnificativ” pentru ca să obţină această întrevedere, declară AFP analistul politic rus Konstantin Kalaşev.
”SETAREA UNUI CADRU”
Însă Donald Trump a respins, miercuri, pe platforma sa Truth Social, ideea că preşedintele rus a câştigat deja şi s-a plâns de ”presa foarte nedreaptă” cu el în privinţa acestei întâlniri.
”Dacă aş obţine Moscova şi Leningradul în cadrul acordului cu Rusia, «Fake News» ar spune că am făcut un acord prost!”, tună el, folosind fostul nume sovietic al Sankt Petersburgului.
Un fost specialist în Rusia din cadrul CIA, George Beebe, un expert de la Quincy Institute for Responsible Statecraft, consideră că, în cel mai bun caz, summitul de vineri va pune ”un cadru al continuării negocierilor”
În opinia sa, Rusia ar putea de exemplu să accepte ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană (UE), dacă renunţă să adere la NATO.
Cu mult mai delicată va fi problema concesiilor teritoriale, în timp ce armata rusă câştigă teren în Ucraina.
Moscova cere patru regiuni ocupate parţial – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson – în afară de Crimeea anexată în 2014, cerinţe inacceptabile la Kiev.
Donald Trump a promis să vorbească cu Volodimir Zelenski şi cu europenii după întrevederea sa cu Vladimir Putin.
”Poate că le voi spune «noroc, continuaţi să luptaţi». Sau poate că le voi spune «putem găsi un acord»”, spunea el luni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
