Donald Trump se întâlneşte marţi cu regele Abdullah al Iordaniei, al doilea lider străin primit la Casa Albă de la reinstalarea republicanului în funcţie, dar, spre deosebire de vizita premierului nipon de săptămâna trecută, aceasta va fi probabil o întâlnire tensionată, după ce preşedintele american a cerut Iordaniei să-i preia pe locuitorii din Gaza şi a ameninţat că, în cazul unui refuz, va sista ajutorul pentru ţara arabă aliată a Statelor Unite, relatează Reuters.
Propunerea lui Trump, lansată în urmă cu o săptămână, ca SUA să preia în proprietate Gaza, să mute locuitorii săi şocaţi de război şi să transforme teritoriul devastat de război în „Riviera Orientului Mijlociu” a atras un răspuns negativ din partea lumii arabe.
Conceptul a introdus o nouă complexitate într-o dinamică regională sensibilă, inclusiv un armistiţiu între Israel şi grupul militant palestinian Hamas. Luni, Hamas a declarat că nu va mai elibera ostatici israelieni din Gaza până la noi ordine, afirmând că Israelul încalcă acordul de încetare a loviturilor care au distrus Gaza. Trump a propus ulterior anularea armistiţiului, dacă Hamas nu eliberează până la sfârşitul săptămânii toţi ostaticii rămaşi pe care i-a luat pe 7 octombrie 2023.
Regele Abdullah al Iordaniei a declarat că respinge orice mişcare de anexare a teritoriului şi de strămutare a palestinienilor. Marţi, este de aşteptat să îi spună lui Trump că o astfel de decizie ar putea stimula radicalismul, ar răspândi haosul în regiune, ar pune în pericol pacea cu Israelul şi ar ameninţa însăşi supravieţuirea ţării.
În ceea ce îl priveşte, Trump a modificat unele aspecte ale propunerii sale iniţiale, dar le-a dublat pe altele. El şi-a exprimat din ce în ce mai mult nerăbdarea faţă de liderii arabi, care consideră ideea inaplicabilă. Şi-a exprimat, de asemenea, frustrarea faţă de starea ostaticilor eliberaţi şi faţă de anunţul Hamas.
TRUMP AMENINŢĂ IORDANIA ŞI EGIPTUL CU SUSPENDAREA AJUTOARELOR
„Cred că va lua” refugiaţi, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, luni, referindu-se la regele Abdullah. Întrebat dacă ar înceta să mai acorde ajutor Iordaniei şi Egiptului în cazul în care acestea ar refuza să facă acest lucru, Trump a spus: „Da, poate, sigur, de ce nu… dacă nu sunt de acord, aş putea concepe să reţin ajutorul”.
Situată între Arabia Saudită, Siria, Israel şi Cisiordania ocupată, Iordania găzduieşte deja peste 2 milioane de refugiaţi palestinieni în populaţia sa de 11 milioane de locuitori, iar statutul şi numărul acestora reprezintă de mult timp o sursă de îngrijorare pentru conducerea ţării.
Ammanul a ajuns să depindă de Washington ca cea mai mare sursă de asistenţă economică şi militară de decenii, un ajutor care se ridică acum la peste 1 miliard de dolari pe an.
Iordania a semnat un tratat de pace cu Israelul în 1994, dar a avut relaţii tensionate cu vecinul său.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că propunerea lui Trump în privinţa Gaza merită explorată.
CITEȘTE ȘI Trump dă asigurări că este decis să obţină proprietatea SUA asupra Gaza. Netanyahu aplaudă planul „revoluţionar”
CITEȘTE ȘI Palestinienii nu vor avea dreptul să se întoarcă enclava palestiniană, în cadrul planului lui Trump privind Fâşia Gaza, anunţă miliardarul într-un interviu la Fox News
TARIFE DE RETORSIUNE
În 2018, după ce Trump a impus tarife pentru 6,4 miliarde de euro din importurile UE de oţel şi aluminiu, UE a ripostat cu propriile sale taxe pentru 2,8 miliarde de euro de produse americane. Tarifele pentru alte 3,6 miliarde de euro din importurile din SUA urmau să intre în vigoare trei ani mai târziu, dar nu au fost impuse după ce Joe Biden a devenit preşedintele SUA şi cele două părţi au convenit un armistiţiu.
Tarifele UE au vizat oţelul şi aluminiul din SUA, dar şi produse concentrate în statele care au votat pentru Trump, cum ar fi whisky-ul bourbon din Kentucky, motocicletele Harley Davidson din Wisconsin şi sucul de portocale din Florida.
Publicitate – Derulaţi pentru a continua
Raportaţi această reclamă
UE ar putea adopta şi de această dată o strategie similară de măsuri de „reechilibrare”, deşi Washingtonul are mai multe ţinte decât Bruxelles-ul. Importurile de bunuri americane în UE se ridică la 347 de miliarde de euro în 2023, faţă de 503 miliarde de euro de exporturi, potrivit agenţiei de statistică a UE, Eurostat.
INSTRUMENTUL ANTI-COERCIŢIE
Instrumentul anti-coerciţie (ACI) al UE, care a intrat în vigoare la sfârşitul anului 2023, permite blocului comunitar să ia măsuri de retorsiune împotriva ţărilor terţe care exercită presiuni economice asupra membrilor UE pentru a-şi schimba politicile şi oferă un câmp de acţiune mult mai larg.
Pe lângă impunerea de tarife la bunuri, UE poate limita accesul la licitaţiile pentru achiziţiile publice pentru companiile dintr-o ţară terţă sau poate lua măsuri care afectează comerţul cu servicii sau investiţiile.
În timp ce Statele Unite au un deficit comercial cu UE în ceea ce priveşte bunurile, acestea au un excedent în comerţul cu servicii, inclusiv servicii digitale furnizate de companii precum Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.
Colegiul Comisarilor UE şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizită în Polonia
Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen participă la o conferinţă de presă cu prim-ministrul polonez Donald Tusk, la Centrul European de Solidaritate din Gdansk, Polonia 7 februarie 2025. REUTERS/Lukasz Glowala/File photo Purchase Licensing Rights, opens new tab
UE poate, de asemenea, să restricţioneze protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, să limiteze accesul societăţilor de servicii financiare la pieţele UE şi să reducă capacitatea companiilor de a plasa produse chimice şi agroalimentare în UE.
ACI a fost propus în 2021 ca răspuns la criticile membrilor UE potrivit cărora prima administraţie Trump şi China foloseau comerţul ca instrument politic. Potrivit oficialilor lituanieni, China a vizat Lituania după ce aceasta a permis Taiwanului să înfiinţeze o ambasadă de facto în Vilnius.
Legea acordă Comisiei până la patru luni pentru a examina eventualele cazuri de constrângere şi pentru a propune măsuri membrilor UE, care au la dispoziţie alte două luni pentru a le aproba. Comisia poate suspenda orice măsură timp de şase luni pentru a găsi o soluţie diplomatică.
MAREA TEHNOLOGIE
Dincolo de politica comercială formală, Uniunea Europeană are o serie de căi de a limita activităţile marilor firme de tehnologie din SUA, mulţi dintre directorii executivi ai cărora au avut locuri de frunte la inaugurarea lui Trump.
UE are anchete în curs de desfăşurare împotriva Apple (AAPL.O), deschide o filă nouă, Alphabet (GOOGL.O), deschide o filă nouă, X şi Meta (META.O), deschide o filă nouă, în temeiul Digital Markets Act (DMA), care impune obligaţii antitrust, şi Digital Services Act (DSA), care acoperă moderarea conţinutului.
De asemenea, este probabil să adauge Amazon pe listă, a raportat Reuters.
DMA prevede amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală sau 20% pentru infracţiuni repetate. Pentru DSA, amenda maximă este de 6% din cifra de afaceri.
Şeful Meta, Mark Zuckerberg, i-a cerut lui Trump să împiedice UE să amendeze firmele americane de tehnologie. Elon Musk, aliat al lui Trump, s-a confruntat în repetate rânduri cu autorităţile de reglementare din UE.
O altă cale este taxarea furnizorilor de servicii digitale. UE a suspendat lucrările privind o taxă pe serviciile digitale pentru a permite găsirea unei soluţii mai ample în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care a publicat în 2023 un proiect de tratat multilateral care nu a fost încă finalizat.
O serie de ţări din UE, precum Franţa, au deja taxe pe serviciile digitale. În primul său mandat, Trump a răspuns cu tarife vamale, care au fost apoi suspendate de Biden.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
