Preşedintele american Donald Trump a declarat că a solicitat unui număr de şapte ţări să trimită nave de război pentru a menţine deschisă strâmtoarea Ormuz, însă apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret, în contextul în care preţurile petrolului cresc vertiginos pe fondul conflictului cu Iranul, relatează AP.
Preşedintele a refuzat să numească ţările care depind în mare măsură de ţiţeiul din Orientul Mijlociu şi cu care administraţia negociază pentru a se alătura unei coaliţii menite să asigure securitatea căii navigabile pe care circulă, în mod obişnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.
„Solicit ca aceste ţări să se implice şi să-şi protejeze propriul teritoriu, deoarece este teritoriul lor”, a spus Trump referindu-se la strâmtoare, susţinând că acest canal de navigare nu este necesar Statelor Unite, având în vedere accesul propriu la petrol. Trump a făcut aceste declaraţii în timp ce răspundea la întrebările reporterilor, în timpul zborului de întoarcere din Florida la Washington la bordul avionului Air Force One.
China îşi procură aproximativ 90% din petrol din strâmtoare, în timp ce SUA obţin o cantitate minimă, a precizat Trump. El a refuzat să comenteze posibilitatea ca China să se alăture coaliţiei.
„Ar fi bine ca şi alte ţări să se ocupe de asta alături de noi, iar noi le vom ajuta. Vom colabora cu ele”, a declarat Trump. Anterior, el a făcut apel la China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat mai devreme pentru CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de ţări” care solicită trecerea în siguranţă a navelor lor. „Decizia aparţine armatei noastre”. El a spus că unui grup de nave din „diferite ţări” li s-a permis trecerea, fără a oferi detalii.
Iranul a declarat că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepţia Statelor Unite şi a aliaţilor acestora.
Ţările adoptă o atitudine prudentă după apelul lui Trump
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru NBC că a fost „în dialog” cu unele dintre ţările menţionate anterior de Trump şi a afirmat că se aşteaptă ca China „să fie un partener constructiv” în redeschiderea strâmtorii.
Însă ţările nu au făcut nicio promisiune.
Marea Britanie a declarat că premierul Keir Starmer a discutat duminică cu Trump despre importanţa redeschiderii strâmtorii „pentru a pune capăt perturbării transportului maritim global” şi a vorbit separat cu premierul Canadei despre acest subiect.
La bordul Air Force One, Trump l-a numit în mod specific pe Starmer, despre care a spus că iniţial a refuzat să pună portavioanele britanice „în pericol”.
„Indiferent dacă vom primi sprijin sau nu, pot spune asta, şi le-am spus: Ne vom aminti”, a declarat Trump.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat anterior că „toate părţile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă şi neîngrădită” şi că China va „consolida comunicarea cu părţile relevante” pentru dezamorsarea conflictului.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat că „ia act” de apelul lui Trump şi că „va coordona îndeaproape şi va analiza cu atenţie” situaţia împreună cu SUA.
Există aşteptări mari ca Trump să ceară acest lucru direct Japoniei atunci când prim-ministrul Sanae Takaichi se va întâlni cu el joi la Casa Albă.
Franţa a declarat anterior că lucrează cu alte ţări — preşedintele Emmanuel Macron a menţionat parteneri din Europa, India şi Asia — la o posibilă misiune internaţională de escortare a navelor prin strâmtoare, dar a subliniat că aceasta trebuie să aibă loc atunci când „circumstanţele o permit”, adică după ce luptele s-au potolit.
Ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, care nu a fost menţionat în apelul lui Trump, a declarat pentru televiziunea ARD: „Vom fi în curând o parte activă a acestui conflict? Nu.”
Între timp, stocurile de urgenţă de petrol „vor începe în curând să curgă către pieţele globale”, a declarat duminică Agenţia Internaţională pentru Energie, descriind acţiunea colectivă de reducere a preţurilor ca fiind „de departe cea mai mare din istorie”.
Aceasta a actualizat anunţul de săptămâna trecută de 400 de milioane de barili la aproape 412 milioane. Ţările membre din Asia intenţionează să elibereze stocurile „imediat”, iar rezervele din Europa şi America vor fi eliberate „de la sfârşitul lunii martie”.
Trump nu a răspuns direct dacă administraţia sa discută despre vânzarea de contracte futures pe petrol ca o modalitate de a limita creşterea preţurilor la petrol.
„Preţurile vor scădea brusc imediat ce totul se va termina. Şi se va termina destul de repede”, a declarat el reporterilor.
