Trei persoane au fost rănite la Kiev într-un „atac cu rachete”, a anunţat duminică primarul capitalei ucrainene Vitali Klitschko, la două zile după ce 18 persoane, dintre care jumătate copii, au fost ucise într-un atac rusesc asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, scrie AFP.
Primarul oraşului a anunţat mai întâi pe Telegram că sunt în curs „explozii în capitală” şi un „atac cu rachete asupra Kievului”. El a raportat apoi că cel puţin trei persoane au fost „rănite” în trei districte ale capitalei.
În acelaşi timp, apărarea aeriană ucraineană a emis alerte pentru regiunile Harkov, Mykolaďv şi Odessa din cauza unor „rachete (care) au intrat în regiunea Cernăuţi dinspre nord şi se îndreptau spre sud”.
Ulterior, toate aceste alerte au fost ridicate.
Dar, în replică, Comandamentul forţelor armate poloneze a anunţat că, din cauza „intensităţii activităţii aviatice a Federaţiei Ruse, care loveşte ţinte din vestul Ucrainei, aviaţia poloneză şi aliaţii au început operaţiunile în spaţiul aerian polonez”.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat că a interceptat şi distrus 11 drone ucrainene.
Sâmbătă, preşedintele ucrainean Zelenski a denunţat reacţia „slabă” a Statelor Unite la atacul mortal cu rachete ruseşti din ziua precedentă asupra oraşului său natal Krivoi Rog (centrul Ucrainei).
Bilanţul: 18 morţi şi 72 de răniţi, dintre care mulţi copii.
Ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat „îngrozită” de acest „atac cu rachetă balistică”, dar nu a menţionat iniţial originea rusă.
Zelenski a acuzat Washingtonul că „se teme să pronunţe cuvântul «rus» atunci când vorbeşte despre rachetă”.
Lovitura a fost una dintre cele mai grave din ultimele săptămâni şi a şocat din cauza vârstei fragede a unora dintre victime, în vârstă de trei ŕ 17 ani.
Este rar ca Volodimir Zelenski să adopte public un astfel de ton împotriva aliaţilor săi.
Washingtonul a fost principalul său susţinător militar şi financiar de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, însă noul preşedinte Donald Trump şi-a intensificat criticile la adresa omologului său ucrainean.
Cei doi bărbaţi au avut o altercaţie verbală la Casa Albă pe 28 februarie, în faţa camerelor de luat vederi din întreaga lume.
Trump s-a apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, cu care spune că doreşte să negocieze cât mai curând posibil încetarea războiului.
Mâna sa întinsă către Moscova a fost prost primită la Kiev, chiar dacă Donald Trump a ameninţat de atunci Rusia cu noi sancţiuni.
Ambasadoarea Brink a fost numită în 2022 de preşedintele american de atunci, Joe Biden, un adversar al Kremlinului şi susţinător al Kievului.
De când Donald Trump a devenit preşedinte, Brink a evitat să numească direct Rusia în atacuri, ceea ce obişnuia să facă.
Ministerul rus al Apărării declarase că a efectuat „o lovitură de precizie” la Krivoi Rog asupra unui restaurant „unde se întâlneau comandanţi şi instructori de formaţiuni occidentale”.
Un „raport fals” menit să „acopere crima sa cinică”, a replicat armata ucraineană.
Volodimir Zelenski continuă să facă apel la încetarea războiului.
Acesta „trebuie să înceteze. Dar pentru a face acest lucru, nu trebuie să ne fie teamă să spunem lucrurilor pe nume”, a subliniat el sâmbătă seara, afirmând că este „greşit şi periculos să păstrăm tăcerea cu privire la faptul că Rusia este cea care ucide copii cu rachete balistice”.
Cu toate acestea, preşedintele Ucrainei a salutat „progrese tangibile”, cu „detalii iniţiale privind modul în care un contingent european ar putea fi desfăşurat” în cazul unei încetări a focului, în urma vizitei la Kiev, vineri, a şefilor de stat major ai armatelor franceză şi britanică.
Cele două puteri europene propun desfăşurarea unui contingent de ţări de pe continent, o „forţă de reasigurare” menită să prevină o reluare a conflictului odată cu încetarea focului.
Ucraina acuză Moscova că încearcă să câştige timp pentru a se folosi de avantajul său pe linia frontului pentru a cuceri mai mult teritoriu.
Statele Unite au propus o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, însă Donald Trump nu a reuşit să convingă Moscova decât să accepte o încetare a focului în Marea Neagră şi un moratoriu foarte vag asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe care ambele părţi se acuză reciproc că le încalcă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
