Ucraina marchează duminică 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie, în timp ce războiul care face ravagii în ţară alimentează temerile că istoria s-ar putea repeta.

Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei, aflată pe atunci în URSS, a explodat şi a luat foc, în urma unei operaţiuni de întreţinere şi a unui test de siguranţă care a eşuat. Explozia a eliberat un nor radioactiv care a acoperit o mare parte a Europei.

„Dezastrul de la Cernobîl a fost rezultatul unui experiment efectuat pe un reactor la cererea Moscovei, cu încălcarea protocoalelor de securitate, urmat de minciuni şi ascunderi”, a declarat săptămâna aceasta Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei într-un comunicat.

„Până în prezent, lumea se confruntă încă cu consecinţele unui sistem totalitar care a subordonat adevărul şi ştiinţa ideologiei şi puterii politice.”

CONSECINŢE PE TERMEN LUNG

Treizeci şi una de persoane au murit în timpul catastrofei, dar multe altele au decedat ulterior din cauza bolilor provocate de expunerea la radiaţii, în mare parte în ceea ce este astăzi Belarus.

Zeci de mii de persoane au fost evacuate definitiv din Pripiat, oraşul cel mai apropiat de centrală, care număra atunci 50.000 de locuitori.

Reactorul centralei este acum protejat de o structură metalică în formă de arc, numită şi „sarcofag”, construită pentru a acoperi un adăpost din epoca sovietică care devenise învechit.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat anul trecut că arcul care protejează reactorul avariat al centralei de la Cernobîl nu mai este în măsură să-şi îndeplinească funcţia de protecţie din cauza daunelor cauzate de o dronă.

Nu s-a detectat nicio scurgere, dar sunt necesare reparaţii în valoare de cel puţin 500 de milioane de euro pentru a evita daune permanente, potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

O LINIŞTE NEOBISNUITĂ

Centrala, situată la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev şi înconjurată de o zonă de excludere de 2.600 de kilometri pătraţi, unde reporteri Reuters s-a deplasat miercuri, este învăluită de o linişte neobişnuită care se impune şi asupra pădurilor întinse din jur.

Garda Naţională patrulează pe amplasament, unde aproape 2.250 de angajaţi supraveghează procesul de dezafectare. Ultimul reactor al centralei a fost oprit în anul 2000.

Camera de control a reactorului nr. 4 al centralei este acum o încăpere întunecată, plină de echipamente ruginite din era sovietică.

Elani şi cai sălbatici cutreieră împrejurimile şi oraşul abandonat Pripiat, în timp ce, în absenţa oamenilor, natura şi-a recăpătat drepturile.

Share.
Exit mobile version