Uniunea Europeană vrea să reintroducă o practică bancară asociată cel mai des cu motivele care au dus la criza financiară din 2008, în încercarea de a îmbunătăți finanțarea economiei europene. Comisia Europeană va publica un nou pachet de legi menite să revitalizeze piața securitizărilor în UE, însă Banca Centrală Europeană avertizează că există riscul apariției unei noi bule speculative dacă această practică nu va mai fi reglementată la fel de strict.
Securitizarea este o metodă prin care băncile reîmpachetează și revând datoriile – o practică explicată chiar de către Margot Robbie într-o scenă faimoasă din filmul „The Big Short” din 2015 în care actrița se adresează direct publicului dintr-o cadă plină cu bule de săpun.
Această practică le permite băncilor să își elibereze o parte din capital, care altfel ar fi fost rezervat acoperirii riscurilor legate de împrumuturile pe care le-a vândut, pentru a continua să ofere credite, potrivit site-ului Consiliului European.
În perioada de dinainte de criza din 2008, băncile americane au oferit împrumuturi riscante unor debitori cu cele mai slabe istorice de plată și cu cele mai reduse capacități financiare din întreaga lume. Când bula imobiliară din SUA a explodat și foarte mulți debitori au intrat în incapacitate de plată, s-a declanșat criza financiară globală.
Bruxellesul vrea acum să reducă din restricțiile care se aplică în cazul securitizărilor, ceea ce ar însemna că băncile nu mai trebuie să pună deoparte la fel de mult capital pentru împrumuturile pe care le acordă și nici nu mai sunt limitate de reguli la fel de stricte de verificare și raportare, scrie Politico.
Comisia Europeană insistă asupra faptului că vor rămâne în vigoare destule măsuri de protecție pentru a preveni repetarea crizei din 2008.
Banca Centrală Europeană nu vede cu ochi buni planul Comisiei Europene pentru reintroducerea securitizărilor
În timp ce piața americană a crescut de la 11,3 trilioane de dolari la 13,7 trilioane de dolari din 2008 și până acum, piața europeană a scăzut de la vârful de 2 trilioane de euro atins înainte de criză la 1,2 trilioane în prezent. Oficiali importanți ai Comisiei Europene au spus că securitizarea a devenit „un instrument subexploatat în Europa”.
Inițiativa revitalizării securitizărilor face parte dintr-un plan mai extins al Comisiei Europene de a stimula investițiile și creșterea economică în blocul european. Guvernele europene, inclusiv cele din Franța și Germania, sunt interesate în mod special de această practică pentru că ar ajuta la dezvoltarea sectorului bancar.
Cu toate că oficialii Comisiei Europene speră că securitizarea va ajuta băncile să ofere mai multe împrumuturi, alte instituții și observatori europeni nu sunt la fel de convinși de această strategie.
Organizația Finance Watch a spus că securitizările „nu vor direcționa capitalul acolo unde este nevoie cel mai mult de acesta” pentru că reprezintă un tip greșit de împrumuturi care nu sunt folosite corect – în loc să sprijine „părțile productive ale economiei”, banii în plus vor fi folosiți pentru îndeplinirea unor cerințe de reglementare sau pentru creșterea câștigurilor acționarilor prin dividende sau răscumpărări de acțiuni.
Nici Banca Centrală Europeană nu vede cu ochi buni revitalizarea securitizărilor și i-a cerut Comisiei Europene să nu uite „lecțiile crizei financiare globale, atunci când securitizări opace și complexe au dus la asumarea unor riscuri excesive”.
BCE a avertizat că Uniunea Europeană ar trebui să se asigure că securitizările nu vor ajunge să alimenteze noi bule speculative și să ascundă riscurile în bilanțul băncilor.
Editor : Raul Nețoiu
