Europa trebuie să își asume mai multe riscuri, să cheltuiască mai mult, să fie mai rapidă și să reducă birocrația pentru a câștiga noua cursă globală a înarmărilor, spune amiralul francez Pierre Vandier, Comandant Suprem Aliat al Transformării (SACT) al NATO. Atingerea pragului de 3% din PIB dedicat cheltuielilor pentru armată va fi „obiectivul pus pe masă în următoarele 18 luni”.
„Europa nu poate câștiga viitoarea bătălie a armelor cu regulile pe care și le-a impus astăzi”, a declarat Vandier, în primul său interviu pentru presă de la preluarea comenzii, la sfârșitul lunii septembrie, scrie Politico.
Obstacolele cu care se confruntă fabricanții de arme și agențiile de achiziții din Europa „pot fi rezumate la un exces de conformitate”, a spus el. „Trebuie să demonstrați că totul este perfect în [echipamentele] pe care le veți livra peste 15 ani, că nu va lipsi niciun șurub”.
Amiralul francez speră că summitul NATO de anul viitor de la Haga va trimite un mesaj UE: „Dacă doriți să rămâneți în cursa înarmărilor, schimbați-vă regulile”.
Comentariile lui Vandier vin în contextul în care Europa caută să se reînarmeze ca răspuns la invazia liderului rus Vladimir Putin din Ucraina. Țările UE se străduiesc să stimuleze producția de arme, dar sunt încă mult în urma Rusiei în ceea ce privește producția de muniții.
La începutul acestei luni, Léo Péria-Peigné, cercetător în cadrul think tank-ului IFRI cu sediul la Paris, a declarat în parlamentul francez că normele și reglementările actuale sunt concepute pentru timp de pace. Într-un caz dat ca exemplu, partea frontală a vehiculelor blindate de transport de trupe Griffon – fabricate de KNDS France, Thales și Arquus – a trebuit să fie reproiectată deoarece farurile erau prea înalte și nu erau conforme cu standardele rutiere, a spus el.
Avalanșa de reglementări se înscrie în contextul mai larg al mentalității de evitare a riscurilor a Europei, în special în comparație cu Statele Unite, a spus Vandier. Programele de înarmare sunt, de asemenea, prea lente și nu sunt suficient de flexibile, a spus el, adăugând că, de exemplu, fregatele franceze trebuie să aștepte ani de zile pentru actualizarea corespunzătoare a modului de luptă, în timp ce unele nave de război americane pot fi modernizate zilnic.
Lipsa de viteză și flexibilitate este „o chestiune de psihologie. O mulțime de oameni spun că nu se poate face, regulile juridice sunt așa, regulile contractuale sunt așa”, s-a plâns el.
SACT al NATO speră că Europa poate învăța din abordarea americană față de tehnologie și inovare. „Entuziasmul și capacitatea lor de a-și asuma riscuri este fundamentală. În Europa, noi nu ne asumăm riscuri”.
„Având în vedere amploarea a ceea ce se întâmplă în Asia”, Washingtonul va avea nevoie de o industrie de apărare europeană puternică, a spus el, adăugând că este încrezător că firmele europene pot fi mult mai mult decât „doar un subcontractant” pentru companiile americane.
„Sunt optimist și am un mesaj: Este timpul să ne trezim. Chiar putem face lucruri mărețe, ceea ce înseamnă că trebuie să folosim bine banii, să ne asumăm mai multe riscuri, să încercăm mai multe lucruri”, a spus el.
Spațiu, IT, logistică
Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO a fost creat în 2003 pentru a pregăti alianța pentru viitorul războiului. Sediul central se află în Norfolk, Virginia.
De când Parisul a reintrat în organizația militară integrată a NATO în 2009, regula este ca postul de Comandant Suprem Aliat al Transformării să vină din Franța. Înainte de a se alătura NATO, Vandier a fost șeful adjunct al Statului Major al Apărării al Franței.
Una dintre principalele provocări, a declarat el pentru Poilitico, este că proiectarea operațiunilor militare necesită din ce în ce mai mult sincronizarea între diferite medii – terestru, aerian și maritim, dar și spațial, cibernetic și sfera informațională.
De aceea, prioritatea sa pentru următorii ani este să „creeze condițiile pentru apariția unui sistem de comandă multi-mediu: este vorba despre IT, sisteme de comandă și control, cloudificarea rețelelor noastre”.
El a avertizat, de asemenea, că punctele slabe actuale sunt spațiul, IT-ul și logistica.
„În spațiu, chiar trebuie să facem un efort major. În general, ne-am cheltuit banii pe un număr mic de sateliți geostaționari de înaltă performanță și cu durată lungă de viață”, a spus Vandier.
Între timp, compania SpaceX a lui Elon Musk poate lansa loturi de sateliți mici cu o singură rachetă – reducând astfel costul unitar al unui satelit.
Un alt domeniu care trebuie îmbunătățit este IT-ul. „Ne-a fost greu să intrăm în cloud”, a recunoscut el.
Unul dintre motive este îngrijorarea cu privire la U.S. Cloud Act – o lege din era Trump care conferă Washingtonului putere extrateritorială asupra datelor stocate în străinătate de companiile americane. „Astăzi, adevărata problemă este cloudificarea”, care este o condiție prealabilă pentru prelucrarea masivă a datelor și pentru inteligența artificială, a spus comandantul NATO.
Al treilea domeniu de îmbunătățire este deplasarea trupelor și a echipamentelor pe continent, lucru care a fost neglijat după sfârșitul Războiului Rece.
„Există un deficit logistic considerabil în Europa, în special în ceea ce privește toate mijloacele de traversare a râurilor” și logistica combustibilului, a spus el.
Mai mulți bani
Rearmarea, creșterea producției și îmbunătățirea mobilității militare sunt extrem de costisitoare – motiv pentru care Vandier și alții, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, solicită o creștere a cheltuielilor pentru apărare dincolo de obiectivul actual al NATO de cel puțin 2% din PIB-ul țărilor membre.
„Trebuie să plătiți mai mult. Cei care cred că, odată cu tehnologia, războiul va fi mai ieftin și mai puțin dureros se amăgesc singuri”, a declarat amiralul francez, adăugând că 3% din PIB „va fi obiectivul pus pe masă în următoarele 18 luni”. Cheltuielile militare se ridicau la 4% sau 5% din PIB în timpul Războiului Rece, a subliniat el.
La costuri se adaugă războiul din Ucraina, care a dat peste cap planificarea dinainte de război. Amestecul său de război de tranșee în stilul Primului Război Mondial și baraje intense de artilerie, combinate cu drone, rachete și luptă cibernetică de înaltă tehnologie, forțează armatele europene să își actualizeze planurile.
„Paradoxul este că nu poți spune că un lucru le va înlocui pe celelalte … Costă bani”, a spus Vandier.
Întrebat dacă guvernele europene sunt pregătite să investească mai mult în forțele lor armate, el a răspuns: „Aceasta este marea întrebare”.
„Europa reprezintă 10 la sută din populația lumii și 50 la sută din cheltuielile sociale ale lumii”, a declarat SACT. „Va veni o vreme când va trebui să ne spunem că, dacă trebuie să ne apărăm, va trebui să facem puțină echilibristică.”
Editor : B.E.
