Comisia Europeană (CE) a propus miercuri o menţinere a obiectivului său de reducere cu 90% – faţă de 1990 – a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, însă introduce ”flexibilităţi”, din cauza unor reticenţe ale unor ţări care creează divergenţe în domeniul luptei împotriva încălzirii globale, în timp ce Europa se sufocă din cauza unor temperaturi extreme.
A fost nevoie de ”pragmatism”, din cauză că de discuţia între Cei 27 este ”sensibilă” din punct de vedere politic, a recunoscut în faţa presei, la Bruxelles, comisarul european însărcinat cu lupta împotriva modificărilor climatice Wopke Hoekstra.
Today, as a heat dome hangs over Europe, the @EU_Commission has put forward a proposal to reduce emissions by 90% by 2040.
We’re doing this for competitiveness, for independence, for decarbonisation.
My remarks are herehttps://t.co/BuiC3Zgxtm pic.twitter.com/ZNWnTZ5WEB
— Wopke Hoekstra (@WBHoekstra) July 2, 2025
Astfel, principalul obiectiv este menţinut, în pofida nemulţumirii organizaţiilor de mediu, iar Comisia introduce această ”flexibilitate” pentru a ralia şi cele mai sceptice state membre.
ACHIZIŢIONAREA DE CREDITE INTERNŢAIONALE DE CARBON, LUATĂ ÎN CALCUL DIN 2036
De exemplu, începând din 2036, Comisia este pregătită să ţină cont de achiziţia de credite internaţionale de carbon – în proporţie de 3% din total -, în vederea finanţării unor proiecte din afara Europei.
Organizaţiile nonguvernamentale (ONG) s-au opus ferm şi indică studii care pun în dicuţie imnpactul ”real” al acestor credite asupra reducerii emisiilor de dioxid de carbon (CO2).
Un procent de ”3% nu este neglijabil. Poate fi vorba despe sume considerabile, care vor fi cheltuite în afară, în loc să finanţeze tranziţia” în Uniunea Europeană (UE), deplânge un expert de la centrul de reflecţie Strategic Perspectives, Neil Makaroff.
”Însă se poate ajunge la un compromis politic”, recunoaşte acest specialist în modificări climatice, care subliniază importanţa menţinerii obiectivului de 90%.
2040 este o etapă crucială pentru UE, care are ambiţia să atingă neutralitatea carbonului în 2050.
Este vorba despre transformări majore la cheie atât în industrie, cât şi în viaţa de zi cu zi a europenilor – între altele, electrificarea maşinilor, ieşirea treptată din energiile fosile, renovarea energetică a clădirilor.
”Ne menţinem ferm angajamentul de a decarbonata economia euroepană până în 2050”, a dat asigurări preşedinta Comsiiei Europene Ursula von der Leyen.
CALENDAR STRÂNS
Ceea ce este mai greu abia începe pentru Comisie, care urmează să încerce să-i convingă pe miniştrii Mediului, într-o reuniune informală – prevăzută la 11 şi 11 iulie -, înaintea unui eventual vot, la 18 septembrie.
Textul urmează să fie transmis apoi Parlamentului European (PE), unde totul va depinde de ceea ce va face grupul Partidului Popular European (dreapta), cel mai important grup în hemiciclu.
Cu scopul de a smulge un vot favorabil, Comisia propune să recompenseze mai bine întreprinderile care captează şi stochează CO2 şi să le permită statelor membre UE să-şi compenseze sectoarele în care sunt cel mai poluante printr-o mai bună luare în consierare a celor în care sunt mai performante.
ea speră în continuare ca acest obiectiv în 2040 să fie adoptat înaintea Conferinţei ONU pe tema luptei împotriva modificărilor climatice (COP30), prevăzută în noiembrie la Belem, în Brazilia.
Însă calendatul pare extrem de strâns, iar negocierile se anunţă delictate, din cauza disensiunilor puternice între Cei 27, într-o Uniune tot mai de dreapta.
Unele state membre critică în mod deschis ambiţiile climatice, de exemplu Ungaria naţionalistului Viktor Orban sau Cehia, care-şi apără industria grea.
Italia Giorgiei Meloni sugerează o reducere a emisiilor de 80 sau 85% până în 2040.
Alte state membre susţin Comisia, de exemplu Spania sau Danemarca, care tocmai a preluat preşedinţia semestrială a UE.
”Flexibilităţile” avute în vedere corespund solicitărilor Germniei, pkrevăzute în acordul de coaliţie al noului Guvern al lui Friedrich Merz.
Franţa are, în schimb, o poziţie mai ambiguă.
Parisul nu se opune în mod direct procentului de 90%, însă critică metoda folosită în vederea atingerii lui.
Preşedintele francez Emmanuel Macron cere garanţii ale decarbonatării industriei şi o susţinere a industriei nucleare, una dintre cheile acestor negocieri.
Pentru ca să mulţumească Parisul, Comisia a peluat în propunerea sa legislativă conceptul de ”neutralitate tehnologică”, drag autorităţilor franceze, care vor ca energiile regenerabile şi nucleară să fie pe picior de egalitate în UE.
Din punctul de vedere al obligaţiilor internaţionale, Emmanuel Macron subliniază că UE este necesar să menţină o traiectorie către 2030, ci nu 2040, la COP30, în Brazilia, în această toamnă.
”Să nu ne impunem prea multe constrângeri”, ”dacă avem (un obiectiv până în 2040) la Belem, (este) excelent, dar dacă durează mai mult, să-l acceptăm”, a îndemnat, la Bruxelles, Emmanuel Macron.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
