Muntele Sinai, unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii, venerat de evrei, creștini și musulmani și aflat în patrimoniul UNESCO, este în centrul unei controverse uriașe. Autoritățile egiptene au început transformarea zonei într-un mega-resort de lux, cu hoteluri, vile și centre comerciale, în ciuda opoziției comunității beduine și a avertismentelor venite de la Biserica Ortodoxă Greacă, potrivit BBC.
De la pelerinaj la resort de lux
De ani de zile, vizitatorii urcau pe Muntele Sinai, însoțiți de ghizi beduini, pentru a privi răsăritul peste peisajul stâncos sau pentru a participa la drumeții organizate de aceștia.
Acum, unul dintre cele mai sacre locuri din Egipt se află în centrul unei controverse majore, din cauza planurilor de transformare într-un nou mega-proiect turistic.
Cunoscut local sub numele de Jabal Musa, Muntele Sinai este locul unde se spune că Moise a primit Cele Zece Porunci. Mulți cred, de asemenea, că aici, potrivit Bibliei și Coranului, Dumnezeu i-a vorbit profetului din rugul aprins.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina, ridicată în secolul al VI-lea și administrată de Biserica Ortodoxă Greacă, se află de asemenea aici. Călugării vor rămâne, după ce autoritățile egiptene, sub presiune greacă, au negat intenția de a o închide.
Totuși, există îngrijorări serioase legate de modul în care acest loc izolat, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, care cuprinde mănăstirea, orașul și muntele, este transformat. În zonă se construiesc hoteluri de lux, vile și bazaruri comerciale.
Beduinii, izgoniți din propriile case
Aici trăiește și tribul beduin Jebeleya, cunoscut drept „Păzitorii Sfintei Ecaterina”. Casele lor turistice au fost deja demolate, cu despăgubiri minime sau inexistente. Mai mult, au fost forțați să deshumeze trupurile celor dragi din cimitirul local pentru a face loc unei parcări.
Deși proiectul este prezentat ca dezvoltare sustenabilă menită să stimuleze turismul, el a fost impus beduinilor împotriva voinței lor, spune scriitorul britanic de călătorii Ben Hoffler, care a lucrat îndeaproape cu triburile din Sinai.
„Aceasta nu este dezvoltarea așa cum o văd Jebeleya sau așa cum au cerut-o, ci cum arată ea atunci când este impusă de sus, pentru a servi interesele străinilor în detrimentul comunității locale”, a declarat el pentru BBC.
„Se construiește o lume urbană nouă în jurul unui trib beduin cu tradiție nomadă. Este o lume de care ei au ales întotdeauna să rămână detașați, la a cărei construcție nu au consimțit și care le va schimba pentru totdeauna locul în propria lor patrie”, a adăugat el.
Cei aproximativ 4.000 de localnici evită să vorbească direct despre schimbări.
Grecia este până acum cea mai vocală putere străină în această dispută, având legături strânse cu mănăstirea.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina, în pericol
Tensiunile dintre Atena și Cairo au izbucnit după ce, în luna mai, o instanță egipteană a decis că Mănăstirea Sfânta Ecaterina, cea mai veche mănăstire creștină folosită în lume, se află pe teren aparținând statului. Judecătorii au stabilit că mănăstirea are doar „drept de folosință” asupra terenului și a siturilor religioase arheologice din jur.
Arhiepiscopul Ieronymos al II-lea al Atenei, șeful Bisericii Greciei, a denunțat imediat decizia.
„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Acest far spiritual al Ortodoxiei și Elenismului se confruntă acum cu o amenințare existențială”, a avertizat el.
Într-un rar interviu, Arhiepiscopul Damianos, conducătorul de lungă durată al mănăstirii, a spus pentru un ziar grec că hotărârea este „o lovitură gravă pentru noi și o rușine”. Modul în care a gestionat situația a dus la tensiuni între călugări, iar decizia sa recentă de a demisiona a adâncit diviziunile.
Patriarhia Greco-Ortodoxă a Ierusalimului a amintit că acest loc sfânt, asupra căruia are jurisdicție ecleziastică, a primit o scrisoare de protecție din partea Profetului Mahomed însuși. Ea a subliniat că mănăstirea bizantină, care găzduiește și o mică moschee din epoca fatimidă, este „un sanctuar al păcii între creștini și musulmani și un refugiu de speranță pentru o lume sfâșiată de conflicte”.
Deși hotărârea controversată a instanței rămâne în vigoare, diplomația a dus în final la o declarație comună între Grecia și Egipt privind protejarea identității ortodoxe grecești și a patrimoniului cultural al Mănăstirii Sfânta Ecaterina.
Egiptul a lansat în 2021 proiectul de stat „Marea Transfigurare”, destinat turiștilor. Planul prevede hoteluri, eco-lodge-uri, un centru de vizitatori, extinderea aeroportului din apropiere și construirea unui teleferic până pe Muntele Moise.
Guvernul promovează dezvoltarea drept „darul Egiptului pentru întreaga lume și pentru toate religiile”.
„Proiectul va oferi toate serviciile turistice și recreative pentru vizitatori, va sprijini dezvoltarea orașului Sfânta Ecaterina și a zonelor înconjurătoare, păstrând în același timp caracterul de mediu, vizual și patrimonial al naturii pristine, și va asigura cazare pentru cei care lucrează la proiectele din Sfânta Ecaterina”, declara anul trecut ministrul Locuințelor, Sherif el-Sherbiny.
Deși lucrările par a fi stagnat temporar din cauza problemelor de finanțare, Câmpia el-Raha, vizibilă din Mănăstirea Sfânta Ecaterina, a fost deja transformată.
Conform tradiției, acesta este locul unde israeliții ar fi așteptat întoarcerea lui Moise de pe Muntele Sinai. Criticii spun că unicitatea naturală a zonei este distrusă.
UNESCO trage un semnal de alarmă
UNESCO subliniază valoarea universală a sitului, notând că „peisajul montan accidentat formează un fundal perfect pentru mănăstire” și arată „o încercare deliberată de a crea o legătură intimă între frumusețea naturală și izolare, pe de o parte, și angajamentul spiritual uman, pe de altă parte”.
În 2023, UNESCO și-a exprimat îngrijorările și a cerut Egiptului să oprească dezvoltările, să evalueze impactul și să prezinte un plan de conservare. Acest lucru nu s-a întâmplat.
În iulie, organizația World Heritage Watch a cerut Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO să includă zona Sfintei Ecaterina pe Lista Situri ale Patrimoniului Mondial în Pericol.
Activștii s-au adresat și regelui Charles, patron al Fundației Sfânta Ecaterina, care sprijină conservarea și studiul patrimoniului mănăstirii, ce include manuscrise creștine antice de mare valoare. Regele a descris situl drept „o mare comoară spirituală care ar trebui păstrată pentru generațiile viitoare”.
O comoară spirituală, în prag de schimbare
Proiectul nu este primul care atrage critici pentru lipsa de sensibilitate față de istoria unică a Egiptului.
Totuși, guvernul consideră aceste scheme grandioase drept esențiale pentru revitalizarea economiei. Turismul egiptean, aflat pe o pantă ascendentă după pandemia de Covid-19, a fost afectat de războiul din Gaza și de instabilitatea regională. Cairo și-a fixat obiectivul de a atrage 30 de milioane de vizitatori până în 2028.
De-a lungul timpului, dezvoltarea comercială din Sinai s-a făcut fără consultarea comunităților beduine.
Peninsula a fost ocupată de Israel în timpul războiului din 1967 și a revenit Egiptului în 1979, după semnarea tratatului de pace. Beduinii se plâng de atunci că sunt tratați ca cetățeni de rang secund.
Construcția stațiunilor populare de la Marea Roșie, precum Sharm el-Sheikh, a început în anii ’80. Mulți văd paralele cu ceea ce se întâmplă acum la Sfânta Ecaterina.
„Beduinii erau oamenii locului, erau ghizii, muncitorii, cei de la care se închiria. Apoi a apărut turismul industrial și au fost împinși la margine, nu doar scoși din afaceri, ci alungați fizic de pe litoral”, explică jurnalistul egiptean Mohannad Sabry.
Ca și în cazul destinațiilor de la Marea Roșie, se așteaptă ca muncitori din alte regiuni ale Egiptului să fie aduși pentru noul proiect de la Sfânta Ecaterina. Guvernul spune însă că „modernizează” și zonele rezidențiale beduine.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina a rezistat multor încercări și schimbări de-a lungul a peste 1.500 de ani. Totuși, odată cu extinderea turismului la Marea Roșie, mii de pelerini au început să vină în vizite de o zi.
În ultimii ani, aici se formau adesea cozi de turiști care vizitau ceea ce este considerat a fi rugul aprins sau muzeul unde se păstrează fragmente din Codex Sinaiticus, cea mai veche copie manuscrisă aproape completă a Noului Testament.
Acum, chiar dacă mănăstirea și importanța religioasă a sitului vor rămâne, împrejurimile și modul de viață vechi de secole par sortite unei schimbări ireversibile.
Editor : Ș.A.
