Odată cu prețurile, a crescut și numărul celor care apelează la trocuri, ca la începuturile lumii. Site-urile de publicitate s-au umplut de anunțuri de schimburi în natură. Românii schimbă aproape orice: cai, mașini sau trotinete cu laptopuri.
O simplă căutare pe internet arată cât de variate sunt aceste oferte. Unii propun un cal la schimb cu alte animale, alții oferă o mașină în schimbul unei rulote și de asemenea sunt persoane care oferă cărucioare pentru copii în schimbul altor obiecte.
Un bărbat oferă baloți de paie pentru berbecuți. Îl avantajează schimbul, pentru că hrana animalelor este scumpă și greu de găsit în această perioadă.
-Am eu nevoie de câteva animale, să zic așa, pentru consum propriu și nu sunt genul să cumpăr din comerț. Unii ciobani au nevoie de mâncare pentru animale și în perioada asta poate nu au bani să cumpere, eu am nevoie tot așa, și… nu iau de la intermediari, sau ceva de genul.
Economic vorbind, creșterea schimburilor nu e tocmai un semn bun, pentru că înseamnă încetinirea circulației banilor. Inevitabil, în vremuri de austeritate, oamenii caută să obțină produsul dorit cu eforturi financiare cât mai mici
Dacian Palladi, economist: Oamenii încearcă să-și satisfacă nevoile evitând folosirea numerarului și încercând să schimbe bunuri de care nu au nevoie, de care se pot lipsi, în schimbul altor bunuri pe care și le doresc. Dacă e un semn de criză, sau de… hai să-i spunem, mie-mi place că e inventivitate, are ceva fain chestia asta ca idee și e un tip de mobilitate comercială socială, care dintr-un punct de vedere îmi place, pe de alta parte poate fi și îngrijorător, pentru faptul că numerarul este mai puțin, se încearcă conservarea lui.
Schimbul de produse este un obicei vechi al românilor de la țară, al satului tradițional românesc și pe vremuri era mai mult un ajutor, decât un schimb propriu-zis, obicei care a rezistat până în zilele noastre.
Janeta Ciocan, etnolog: Era un mod de a-ți procura unele produse, sau de a primi un ajutor, la un moment dat. De exemplu, un olar își dădea oalele. Dacă primea grâu în schimbul oalei, atunci oala era umplută o dată. Dacă primea cartofi, oala se umplea de 2 ori. Banul nu se folosea, se folosea foarte rar.
Schimburile fără chitanță nu sunt lipsite de pericole, precum frauda, ori de a primi produse falsificate.
Editor : A.P.
