Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, miercuri seară, la Digi24, că a pregătit „un pachet pentru Consiliul Suprem de Apărare a Țării” cu o propunere „foarte clară să fie incluse ca obiective de siguranță națională toate proiectele energetice majore”. Acesta a precizat că există 6 hidrocentrale care sunt blocate la stadiul de proiect, deoarece nu au avizele de mediu, ceea ce reprezintă „aberații”. Acesta a reclamat că „un funcționar de la Apele Române cerea din nou toată documentația pentru faptul că nu era pus opis-ul și cuprinsul în anumită ordine și pentru faptul că nu era trecută zglăvoacă, o denumire a unui pește conform dicționarului”. El de asemenea dorește să atragă atenția asupra faptului că în 2027 România va scoate din producție reactorul 1 de la Cernavodă, adică 700 de megawați-oră producție în bandă, care nu va mai putea să funcționeze timp de aproximativ 3 ani.
„Pe anumite intervale orare plătim cea mai scumpă energie din lume. Este adevărat. Dacă ne raportăm și la puterea de cumpărare a românilor, clar suntem în top. Cum am ajuns aici? Trei elemente. În primul rând, România a scos în ultimii 10 ani din producție peste 7.000 de megawați capacități de producție bazate pe cărbune și pe gaz, nu am pus în loc decât 1.200 de megawați. Avem și o piață care încă nu este suficient de matură, este disfuncțională pe alocuri și a permis de-a lungul timpului anumite zone de speculație și profituri excepționale pentru anumiți jucători din piață.
Toate aceste lucruri combinate, în loc să intri să faci centrale pe gaz sau centrale nucleare sau hidrocentrale care acum avem blocaje din cauza gândacilor și a unor pești pe 7 hidrocentrale din România reprezintă aberații.
Am luat fiecare proiect de când am ajuns la Ministerul Energiei, am vrut să văd cum am ajuns aici. Mi-am pus și o întrebare legitimă cum, Doamne, plătim și 1,55 lei per kilowatt-oră în România? Am ajuns la o concluzie foarte simplă, după ce am stat cu toți experții și din mediul universitar, și din privat, și din minister la niște concluzii foarte simple. Ca să ieșim din situația asta, am luat proiectele care sunt în diferite stadii de execuție. Avem proiecte care sunt făcute peste 70% dintre ele. Avem 7 hidrocentrale care se află în această situație, unele dintre ele începute de acum 40 de ani, peste care au venit niște domni din niște birouri din Ministerul Mediului, au desenat niște arii protejate de maximă importanță, după care au venit să conteste avizele de mediu pe niște zone în care nu existau arii protejate atunci când au început acele lucrări. Acum suntem în instanță.
Pentru subiectul ăsta avem deja pregătit pachetul pentru Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În momentul de față parcurge procedurile legislative pentru a ajunge acolo cu o propunere foarte clară să fie incluse ca obiective de siguranță națională toate proiectele energetice majore. Vorbesc de maxim 15-20 de proiecte care trebuie puse acolo”, a afirmat Bogdan Ivan.
Citește și: Ministrul Energiei anunță dacă vor scădea facturile la energie în 2026. „Prin orice metode legale, acesta este scopul meu”
Ministrul Energiei a precizat că sunt 7 hidrocentrale care sunt blocate din cauza avizului de mediu.
„E Pașcani, care a primit avizul de mediu în cursul săptămânii trecute și mai avem încă 6, de exemplu Bumbești, care în momentul de față are avizul de mediu, dar a fost contestat de către un ONG. Și mai avem altele 5 care sunt în diferite stadii de execuție. Am ca prioritate să pornesc toate lucrările la aceste hidrocentrale.
Am calculat cu colegii mei care sunt mecanismele, pentru că e o decizie care incumbă atât de multe interese care depășesc poate chiar nivelul național.
Vreau foarte mult să-mi duc această discuție în CSAT pentru a alinia de sus până jos toți factorii importanți de decizie în România. În primul rând, de a informa legat de problema pe care o riscăm în anii următori, când în 2027 o să scoatem din producție reactorul 1 de la Cernavodă, automat 700 de megawați-oră producție în bandă, care nu va mai putea să funcționeze timp de aproximativ 3 ani. Faptul că România și-a asumat în 2020 prin PNRR de către Ministerul Fondurilor Europene de atunci un program agresiv de decarbonizare, poate cel mai agresiv din toată Uniunea Europeană, și anume că până la finalul lui 2025, adică în trei luni, o să scoatem toate capacitățile de producție a energiei pe cărbune afară, în timp ce Germania și Polonia și-au ales ca ținte 2040, respectiv 2050.
Întrebați pe domnul Ghinea, de exemplu, ce a scris în PNRR de când eram parlamentar în 2020, când, după mari eforturi, domnul Cîțu și domnul Ghinea au pus presiune parlamentară, au venit cu un draft al PNRR-ului, pe care îl avem acum de implementat.
Pot să fiu de acord cu faptul că poate nu e cea mai ieftină energie, cea bazată pe cărbune, dar e ca și cum în timpul iernii ai un palton care are o pată…
Nu vreau să fac un atac la persoană, dar vreau să vă spun care a fost optica României atunci. Noi, în cei 5 ani de zile am încasat 2,6 miliarde de euro din bani europeni ca să facem noi capacități de producție care să fie verzi, care să fie eficiente și care să înlocuiască vechile capacități din Valea Jiului și de la CEO Oltenia. Până astăzi, toate acele proiecte nu au fost făcute. Le avem pe hârtie cele de panouri fotovoltaice și cele două de capacități pe gaze. Licitații, contracte semnate, contracte de finanțare semnate în 2022 și 2023. În ultimii trei, patru ani, ele sunt încă pe hârtie. Am luat toate aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la minister, i-am chemat pe toți responsabilii, am calculat tehnic ce trebuie făcut, am stabilit câte un responsabil pe fiecare dintre ele. Săptămânal le urmăresc raport de progres din partea fiecărei coleg care gestionează aceste proiecte, ca să ne asigurăm cum ajungem să scădem prețul la energie”, a mai spus ministrul Energiei.
Acesta a reclamat că „un funcționar de la Apele Române cerea din nou toată documentația pentru faptul că nu era pus opis-ul și cuprinsul în anumită ordine și pentru faptul că nu era trecută zglăvoacă, o denumire a unui pește conform dicționarului”.
Citește și Bogdan Ivan, despre noile centrale care vor furniza energie ieftină în România: „Sunt proiecte de securitate națională”
„Colegii mei de la Hidroelectrica mi-au transmis acum câteva ore un document în care un funcționar dintr-o instituție din subordinea Ministerului Mediului, de la Apele Române, ca să spun direct, cerea din nou toată documentația pentru faptul că nu era pus opis-ul și cuprinsul într-o anumită ordine și pentru faptul că nu era trecută zglăvoacă, o denumire a unui pește conform dicționarului faunei și biosferei nu știu de care. Mi se par aberații și mi se par lucruri care sunt convins că nu stă ministrul Mediului să verifice fiecare rând scris de fiecare angajat al acelei instituții. Dar toate aceste aberații care efectiv sunt jenante și care duc ca proiecte de miliarde… Am avut o discuție constructivă cu domnia sa (ministrul Mediului – n.red.), am căzut de acord că va face tot ce ține de ea ca să grăbească aceste proiecte.
După ce le trec prin CSAT toate aceste propuneri și știm de sus până jos poziția României, pentru că e o problemă a țării.
Sunt aberații făcute dinadins de anumiți funcționari. Nu ai tu ca ministru, n-ai cum să vezi fiecare act pe care îl semnează fiecare funcționar din sute de oameni de la Apele Române. Sunt aberații care eu nu le pot accepta. Din acest motiv le duc la nivelul CSAT, după care abilitez Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Ministerul Fondurilor Europene să intrăm direct în modificare legislației într-un termen foarte clar, cu răspuns direct tot în fața CSAT-ului din partea fiecărui ministru de resort cu ce a făcut până atunci”, a arătat Ivan.
Citește și De ce nu au românii oferte de energie cu tarif diferențiat pe ore: mai ieftină când e consum mic, mai scumpă la orele de vârf
Editor : Alexandru Costea