Candidatură experiment pentru alegerile prezidențiale din acest an. Paul Ispas, un absolvent de Științe Politice, și-a depus vineri candidatura pentru cursa prezidențială pentru a vedea cât de realist este să strângi 200.000 de semnături fără bani și ca independent. Într-un interviu pentru Recorder, Paul a povestit cum a ajuns a ajuns la această idee și de ce este aproape imposibil.
Experimentul lui Paul a venit după candidatura lui Călin Georgescu, care a susținut că a avut zero finanțare în campania electorală.
„În momentul în care multă lume a mers după fenta asta – sunt un candidat independent cu 0 lei în campania electorală și a arătat hârtiile șamd, am vrut efectiv să arăt că e imposibil să faci asta. Am vrut să arăt care sunt barierele, limitele, pe care sistemul electoral îl pune oamenilor care vor să ajungă acolo”, a explicat candidatul pentru Recorder.
Astfel, Paul s-a apucat de strâns semnături, dar în final a reușit să adune doar 850. Cu toate astea, a depus dosarul la BEC pentru a transmite un mesaj.
„Demersul de strângere de semnături este problematic – aș folosi termenul fraudabil după experiența asta. Dacă datele cetățenilor sunt într-o bază de date și cineva vrea să pară că are semnături poate să o facă fără să pună semnăturile holografic”, explică acesta.
Cum se verifică semnăturile la BEC
Contactat de Digi24, Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum și expert în legislația electorală a explicat că Biroul Electoral Central (BEC) face mai degrabă o verificare „de secretariat” a semnăturilor.
„E mai degrabă o verificare de secretariat – dacă e semnată lista, dacă la fiecare persoană sunt semnături, dacă CNP-urile au 13 caractere, dacă sunt introduse date în toate câmpurile (…) Din câte știu eu, nu se verifică în registrul electoral, nu stă cineva să verifice că persoana respectivă există. La modul foarte practic, poți inventa niște CNP-uri, nu le verifică nimeni punctual”, a declarat reprezentantul Expert Forum.
O decizie adoptată de Biroul Electoral Central arată punctual ce este verificat în cazul listelor de susținători: să fie folosit modelul de listă publicat de BEC, să fie menționată pe listă data alegerilor și numele și prenumele candidatului, să fie înscrise corect datele de identificare ale celor care au semnat, să existe semnătura susținătorului, dar și semnătura celui care a strâns datele oamenilor.
„E imposibil să verifici CNP-urile, este o verificare pe formă mai degrabă – că există toate elementele (…) Identitatea în sine se verifică doar dacă există bănuieli că sunt strânse ilegal. Dacă primește plângeri, cum a existat de exemplu la parlamentare și europarlamentare în cazul SOS sau dacă este îngrozitor de evident că nu sunt reale, BEC poate face plângeri penale”, a adăugat Septimius Pârvu.
Concluziile „candidatului experiment”
În contextul candidaturii lui George Simion care pe 12 martie își anunța intrarea în cursa pentru Cotroceni, Paul Ispas spune din experiența proprie că este imposibil să strângi 200.000 de semnături într-un termen atât de scurt.
„Mi se pare imposibil ca în 3-4 zile să se strângă 200.000 de semnături reale, pentru că este un coșmar logistic. Știu eu cât am luptat pentru aceste semnături. (…) În exemplul meu, orele pe care le-am de dedicat pentru chestia asta, îmi arată că-ți trebuie undeva cam 5 semnături pe oră de persoană. Trebuie să ai un număr uriaș de voluntari pentru asta.”, afirmă Paul Ispas
Cu atât mai mici sunt șansele unui candidat independent, mai explică acesta din urmă. Asta deoarece, pe lângă efortul logistic, există și un efort financiar
„Fără bani, din calculele mele ar trebui să ai un minim de 2 lei pe semnătură. Numai printul hârtiilor costă 0.1 bani. Transportul hârtiilor, cazări, vestele pe care le-am cumpărat să le personalizez să pot să ies în piață să mă vadă lumea costă niște bani. Mapele, pixurile, sunt niște cheltuieli intrinseci care trebuie să le acoperi cumva. Nu poți să spui că nu ai cum să le faci. Nu poți spune că ești candidat independent în momentul în care ai 200.000 de semnături strânse și cu 0 lei. Ori ai băgat niște bani, ori ai niște organizații care să te ajute. Concluzia finală e că nu putem vorbi decât de o mascaradă a semnăturilor. Lucrurile astea nu sunt normale într-o țară democratică. Nu este în regulă. Trebuie să democratizăm și mai tare acest proces ca să fie în mâna cetățeanului. Dacă nu digitalizăm, n-avem nicio șansă”, a mai explicat candidatul.
Paul Ispas plănuiește să se întoarcă în stradă pentru a strânge semnături, dar de data aceasta cu un alt scop.
„M-am plictisit să fac politică de canapea. Voi încerca să strâng din nou semnături publice pentru o inițiativă de digitalizare a procesului electoral”, a concluzionat acesta.
Editor : Iulian Bîrzoi
