Organizația de femei liberale și cea de tineret nu vor mai avea drept de vot în forul de conducere al PNL. Viziunea îi aparține lui Ilie Bolojan, iar statutul formațiunii a fost modificat în acest sens cu votul majorității. Nemulțumirile nu au întârziat să apară. S-a declanșat un val de revoltă în interiorul PNL și nu sunt singurele schimbări care iscă discuții interne.
„Pare că Ilie Bolojan a pornit în restructurare, nu doar în executivul pe care îl conduce în acest moment, inclusiv în propriul partid, pentru că într-adevăr, ieri a fost un vot dat în conducerea Partidului Național Liberal pentru a fi scoase anumite organizați din deciziile finale. Practic, votul lor să nu mai fie important, deși pot participa în continuare la ședințe. Pe lângă organizațiile de femei, de tineret și de seniori, mai avem și alți membri care nu vor mai putea să mai voteze. Vorbim în primul rând despre foștii președinți. Până acum, aceștia puteau să voteze în ședințele biroului BPN-ului, biroului de conducere. De asemenea, vorbim și despre liderul din Parlamentul European, liderii din Parlamentul României, cu toții, nu vor mai putea să-și exprime prin vot mulțumirea sau nemulțumirea față de proiectele pe care le va propune sau deciziile pe care le va propune Ilie Bolojan”, e explicat jurnalista Digi 24, Ema Stoica.
Ilie Bolojan a spus că actualul statut, modificat după ședința de ieri, este unul bun, care va aduce schimbarea Partidului Național Liberal. În interiorul ședinței, Ilie Bolojan a transmis că această schimbare ar putea să aducă o mai bună reprezentare la nivelul partidului și decizia să fie luată mult mai rapid, mult mai restrâns, între liderii acelor filiale și cei care sunt în biroul de conducere.
Pe de altă parte, există nemulțumiri, deși nu s-au văzut la vot. „Sunt deja lideri care spun că Ilie Bolojan, da, susțin aceste măsuri pe care le ia la nivelul executivului, dar poate în partid nu ar trebui să intre direct cu bocancii în conducere, pentru că până în momentul de față, este drept, de obicei acest for de conducere a cam fost de partea președintelui. Chiar dacă au existat nemulțumiri în spațiul public, la emisiunile televizate, liderii când se trezeau în fața președintelui, votau pentru acele măsuri populare sau mai puțin populare. Mai sunt și alte argumente, și anume că Ilie Bolojan prin aceste măsuri ar vrea să țină cumva sub control partidul, pentru că odată ce ai mai mulți membri care votează, se creează acele grupuri și astfel unele decizii pot trece destul de la limită, iar perioada care urmează nu este una ușoară pentru nicio formațiune politică”, a mai explicat Ema Stoica.
Critici față de eliminarea votului femeilor și al tinerilor
Opinia publică a criticat dur decizia privind eliminarea votului tineretului și a votului femeilor în biroul permanent al PNL.
„Există această critică la adresa clasei politice, în primul rând legată de tinerii care trebuie să vină în politică sau ca pe care partidele trebuie să-i formeze pentru această viață să ai oameni specializați în momentul în care îi vei propune în funcții publice. Dar această idee pe care o vedem reflectată în modul în care arată executivul, și anume că femeile competente din fiecare partid în parte și aici vorbesc inclusiv de PNL, nu sunt promovate de lideri. A fost răspunsul lui Ilie Bolojan la această întrebare… că au fost în Executiv promovați doar oamenii competenți. Eu refuz să cred că Ilie Bolojan nu crede că are colege competente în propriul partid. Cred mai degrabă că vede totul în alb și negru liderul Partidului Național Liberal și încearcă astfel, cum spuneam mai devreme, să țină sub control un partid care ne aducem aminte că totuși a trecut prin niște crize interne destul de mari”, a spus Ema Stoica.
O „întoarcere la Evul Mediu”
Organizaţiile de Tineret şi de Femei ale Blocului Naţional Sindical (BNS) afirmă că decizia PNL „de a elimina dreptul de vot pentru Organizaţia de Femei şi Organizaţia de Tineret în Biroul Politic Naţional ne oferă, din păcate, un exemplu perfect despre cum se construieşte regresul sub masca modernizării”. Cele două organizaţii „«salută», cu ironie amară, această «întoarcere în Evul Mediu» – o perioadă în care decizia aparţinea doar unora, iar restul trebuiau să tacă şi să accepte”.
„Decizia Partidului Naţional Liberal, luată sâmbătă în cadrul Consiliului Naţional, de a elimina dreptul de vot pentru Organizaţia de Femei şi Organizaţia de Tineret în Biroul Politic Naţional ne oferă, din păcate, un exemplu perfect despre cum se construieşte regresul sub masca modernizării. Este o decizie care nu doar marginalizează două categorii esenţiale pentru viitorul României – femeile şi tinerii –, dar transmite un mesaj periculos: acela că reprezentarea nu mai contează şi că vocea celor care luptă pentru echilibru, incluziune şi drepturi reale poate fi eliminată prin simplu vot intern”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Organizaţia de Tineret şi Organizaţia de Femei ale Blocului Naţional Sindical (BNS).
Cele două organizaţii ale BNS adaugă că „«salută», cu ironie amară, această «întoarcere în Evul Mediu» – o perioadă în care decizia aparţinea doar unora, iar restul trebuiau să tacă şi să accepte”.
„Totodată, ne arătăm disponibilitatea fermă de a colabora cu organizaţiile de femei şi de tineret din cadrul PNL – chiar şi în condiţiile în care propriul lor partid le exclude de la masa deciziilor. Credem că doar împreună putem identifica şi susţine politici publice autentice, relevante pentru nevoile reale ale femeilor şi ale tinerilor din România. Pentru că într-o democraţie sănătoasă, vocea celor mulţi nu poate fi redusă la tăcere prin votul celor puţini. Şi pentru că, în ciuda semnalelor venite de la unii lideri politici, noi nu vom obosi să luptăm pentru o societate dreaptă, echitabilă şi cu faţa spre viitor, nu spre trecut”, scrie în comunicat.
În document se face referire şi la o organizaţie a PSD: „P.S.: O întrebare pentru liniştea social-democraţilor. Ce s-a întâmplat cu Organizaţia muncitorească PSD pe care aţi constituit-o la 1 mai 2004, la Piteşti?”.
Zece organizații cu conduceri noi
A existat și o decizie cu privire la conducerile filialelor care nu au performat, acestea urmând să fie dizolvate. Zece organizații vor avea conduceri noi.
„Practic vor fi noi alegeri în filialele care nu au performat. Depinde foarte mult din ce perspectivă vedem această lipsă de performanță, pentru că sunt județe precum Covasna sau Harghita, în zona respectivă, în care știm că preponderent partidul care este votat este UDMR acolo. Pe de altă parte, ai și județe în care PNL de-a lungul timpului a făcut sau nu performanță, însă trebuie să privim modul în care s-a votat în ultimul an și jumătate și din perspectiva coaliției care a fost între PSD și PNL. Pentru că spuneai de acei oameni nemulțumiți care nu i-au spus în față lui Ilie Bolojan. Însă surse politice declarau pentru Digi 24 că inclusiv acea asociere între PSD și PNL a dus mai degrabă la o pierdere a PNL-ului în aceste alegeri și o afectare a propriei imagini”, a spus Ema Stoica.
Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat, sâmbătă, la Consiliul Naţional al PNL, că noul Statut al formaţiunii vine cu „nişte reguli bune în PNL”, arătând că descentralizează alegerea conducerii şi pune preţ pe performanţă. „Reintroducem în statut demisia de onoare a preşedinţilor de organizaţii care au obţinut, la ultimele alegeri locale şi parlamentare, ultimele 10 locuri”, a arătat el. Bolojan a vorbit şi despre ideea de responsabilitate financiară. „Am acumulat nişte datorii, datorită anului trecut. Noi nu putem să le spunem românilor că suntem în stare să redresăm ţara, dacă nu le dovedim că redresăm PNL, inclusiv din punct de vedere financiar. Nu avem nicio autoritate. De aceea am propus o contribuţie a fiecărui ales local”, a explicat el.
Preşedintele Comisiei de Statut din PNL, Gabriel Andronache, a arătat că, potrivit noului Statut, se instituie un Birou Executiv mai restrâns, alcătuit din preşedinte, 4 prim-vicepreşedinţi, secretar general şi 19 reprezentanţi regionali, existând modificări şi în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a acestora. La propunerea preşedintelui, vor fi cooptate două personalităţi publice cu derogare de vechime. Totodată, mandatul noii conduceri va fi limitat la doi ani.
Editor : Ș.R.
