Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc anunță că a depus, luni, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un denunț la adresa europarlamentarei Diana Ivanovici Șoșoacă, privind săvârșirea infracțiunii de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război”, prevăzută și pedepsită de disp. art. 5 din OUG 31/2002.
IICCMER precizează, în comunicatul de presă, că Diana Ivanovici Șoșoacă a avut o intervenție, pe 11 februarie a.c., de aproximativ un minut și jumătate în plenul Parlamentului European, în care le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.
„Vorbiți aici (în plenul Parlamentului European, n.n.) pentru prima dată despre creștini, dar când am ridicat icoana în Plenul Parlamentului European, m-ați sancționat. Când am vorbit și am acuzat-o pe Ursula von der Leyen de acțiuni care au dus la crime în pandemie, din nou m-ați sancționat. Vorbiți acum să apărați creștinii. Cum să apărați creștinii din țările arabe, când dumneavoastră acuzați toate țările arabe? Nu îi respectați, nu îi cunoașteți. Nici pe perși, nici pe arabi. Îi discreditați pe Trump, îl discreditați pe Putin, sunteți în război cu toată lumea. Vreți strategii? Vă dau un sfat. Uitați-vă la politica lui Nicolae Ceaușescu. Nimeni nu l-a egalat vreodată. Dictator, dictator, dar a avut cea mai bună politică externă (subl.n.). A reușit să pună la aceeași masă Israelul și Palestina și a adus pacea în regiune. De aceea Comisia Europeană se pare că nu este pregătită. Doamna Ursula von der Leyen nu face decât să ne pună în război cu toată lumea, și de aici, din plenul Parlamentului European, îi cer demisia Ursulei von der Leyen”, a afirmat Șoșoacă atunci în plenul PE.
Sursa citată mai spune că față de dispozițiile art. 5 din OUG 31/2002, precum și în considerarea scopului și atribuțiilor IICCMER, astfel cum sunt ele definite prin HG nr. 1372/2009, am apreciat că „se impune sesizarea organelor de urmărire penală în vederea efectuării demersurilor ce se impun pentru a se atrage răspunderea penală a persoanei vinovate”.
Potrivit disp. art. 5 din OUG nr. 31/2002: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”.
În acest sens, IICCMER arată că mesajul transmis de europarlamentarul Diana Șoșoacă în legătură cu Nicolae Ceaușescu este de natură de „a promova cultul personalității acestuia – în sensul sus-menționat, prin prezentarea, cu caracter vădit admirativ, a pretinselor calități ale acestuia, cei prezenți fiind încurajați să-l ia drept exemplu pentru presupusele sale abilități în materie de politică externă”.
IICCMER oferă și alte exemple în care Șoșoacă l-a promovat pe Nicolae Ceaușescu
Pe de altă parte, instituția apreciază că „este îndeplinită și condiția ca atitudinea de admirație, de promovare la adresa fostului dictator să fie sistematică, în sensul că idei similare au mai fost promovate în spațiul public și cu alte ocazi”i.
Un exemplu ar fi comunicatul de presă din data de 1 noiembrie 2024 al formațiunii politice SOS România, pe listele căreia Diana Șoșoacă a fost aleasă în funcția de europarlamentar, care spune următoarele: „Or, organizarea unui asemenea eveniment public, de pomenire a dictatorului Nicolae Ceaușescu, conturează în mod evident concluzia că afirmațiile din cadrul discursului public din 11.02.2025 nu reprezintă o opinie izolată exprimată de făptuitoare”.
„Discursul Dianei Șoșoacă, o ofensă adusă memoriei celor care au suferit sub regimul comunist”, spune șeful IICCMER
„Discursul susținut recent de europarlamentara Diana Șoșoacă în plenul Parlamentului European, prin care îl elogiază pe dictatorul Nicolae Ceaușescu, reprezintă o ofensă adusă memoriei celor care au suferit sub regimul comunist și un afront la adresa valorilor democratice pe care România și Europa le împărtășesc astăzi. Este inacceptabil ca, la 35 de ani de la Revoluția din 1989, un simbol al unui trecut represiv să fie transformat, printr-o retorică populistă și demagogică, într-un model de lider”, a declarat președintele executiv al IICCMER, Daniel Șandru.
El a adăugat că „o astfel de apologie a dictaturii nu doar că falsifică istoria, dar subminează și eforturile societății românești de a clădi un viitor bazat pe libertate, justiție și respect pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor”.
Ceaușescu nu a fost un „vizionar, ci un tiran”, afirmă Daniel Șandru
„Nicolae Ceaușescu nu a fost un «vizionar», așa cum încearcă să îl prezinte acest tip de discurs toxic, ci un tiran care și-a supus propriul popor unei politici de izolare, frică și sărăcie. Cultul personalității, reprimarea brutală a oricărei forme de opoziție și dezastrul economic pe care l-a generat sunt realități incontestabile ale regimului său, iar încercarea de a le cosmetiza denotă nu doar ignoranță, ci și un dispreț profund față de adevărul istoric”, mai spune Daniel Șandru.
Acesta a mai precizat că astfel de manifestări ca cea a Dianei Șoșoacă „nu trebuie privite ca simple exerciții de nostalgie sau ca o încercare inofensivă de rescriere a trecutului, ci ca simptome ale unei gândiri periculoase, care sfidează sacrificiile celor care au luptat pentru democrație”.
„Într-o Europă construită pe lecțiile tragice ale totalitarismului, promovarea unor astfel de idei trebuie ferm sancționată, nu doar prin reacția societății civile, ci și printr-o atitudine responsabilă din partea instituțiilor europene și românești. România nu trebuie să fie prizoniera fantasmelor autocratice ale unor politicieni iresponsabili, ci să rămână fidelă idealurilor de libertate și progres pentru care atâția români au plătit prețul suprem în decembrie 1989”, a conchis șeful IICCMER.
Editor : Ana Petrescu
