Guvernul a adoptat, miercuri, OUG privind rectificarea bugetului de stat pe 2025 și OUG pentru rectificarea bugetului de asigurări sociale de stat pe 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că ținta de deficit de 8,4% agreată cu Comisia Europeană aduce nevoia de finanțare de 159 de miliarde de lei. Bugetele Ministerelor Transporturilor, Economiei, Mediului, Dezvoltării au fost suplimentate cu 5 miliarde de lei pentru împrumuturile prin PNRR necesare investițiilor. De asemenea, ministrul a precizat că 150 de miliarde de lei sunt alocate investițiilor. Procentul de creștere economică pentru 2025 a fost revizuit de la 2,5% la 0,6%.
„Este un moment foarte important. Rectificarea bugetară adoptată aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat. Am făcut analiza ordonatorilor de credite a zonei de cheltuieli și venituri, pentru a avea proiecții realiste. Transmitem odată cu rectificarea un mesaj românilor și piețelor că revenim în zona de seriozitate și disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele.
Ținta de deficit inclusă în rectificare e de 8,4%, necesar de finanțare de 159 de miliarde. Negocierea pentru obținerea țintei e foarte importantă, pentru că la nivel tehnic și politic a fost cu comisarul Dombrovskis și s-a închis cu discuțiile avute de premierul Bolojan la Bruxelles tot cu comisarul Dombrovskis. Dacă această țintă de deficit era în zona de 8% pur, ar fi trebuit să obținem măsuri de alte 8 miliarde de lei până la sfârșitul anului, care ar fi fost foarte greu și ar fi pus foarte mare presiune pe investiții.
Ne-am propus să menținem un nivel al investițiilor care depășește 150 de miliarde de lei, să reglăm sumele mai ales pentru zona de împrumut a PNRR, pentru ministere cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare foarte importante pentru investiții – Ministerul Transporturilor, Economiei, Mediului, Dezvoltării. Nu mai aveau sume pentru împrumuturile din PNRR. Am reglat acest probleme. Sunt 5 miliarde de lei destinate acestei zone. Trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbției PNRR. Acești bani sunt importanți pentru obținerea țintelor din PNRR. Suntem la finalul discuțiilor cu ultimele memorandumuri legate de PNRR și ne îndreptăm spre aprobarea renegocierii PNRR.
PIB-ul pe care l-am avut ca ipoteză la începutul anului, de 1912 miliarde, este în rectificare la 1902 miliarde. Nu mai avem ipotezele de creștere economică de 2,5%, ci de 0,6%. Aceste lucruri schimbă foarte mult ecuația de asamblare a bugetului și acest lucru prin discuții intense cu toți ordonatorii de credite, prin analize care au avut loc în ultima lună și intensiv în ultima săptămână. Am ajuns la un compromis rezonabil.
Nu avem foarte mulți ordonatori fericiți. Chiar dacă am adăugat aproape 24,5 miliarde de lei la deficit, aceste sume adăugate la deficit sunt sume destinate cheltuielilor esențiale. Nu puteam să nu plătim asistența socială, sănătatea, salariile, pensiile. Nu puteam să omitem acoperirea sumelor legate de dobânzi, care au crescut accelerat în prima parte a anului. Ele se ridică la aproape 54 de miliarde de lei, deci suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde. Aproape două treimi din sumele adăugate se referă la zona de cheltuieli esențiale iar restul la acoperirea acestor nevoi de investiții, în special în zona de PNRR, unde conform evaluările de la începutul anului sumele s-au epuizat în august.
Prin adoptare rectificării înaintea Consiliului Miniștrilor de Finanțe (ECOFIN) din 10 octombrie și prin explicarea noii ținte de deficit și a tuturor măsurilor conexe transmitem un semnal foarte bun nu doar către Comisie, ci și către piete, că ne mentinem angajamentele.
Urmează în noiembrie discuțiile despre construcția unui nou buget de stat pe alte coordonate, în care toate aceste cheltuieli de investiții și esențiale să fie prinse, astfel încât anul viitor să nu mai fim în situația în care să facem o adăugire pe cheltuieli atât de mare ca astăzi.
Am analizat execuţia fiecărui minister în parte şi modul în care s-au distribuit sumele e foarte strâns legat de modul în care respectivii ordonatori şi-au executat bugetele. Nu sunt nici câştigători, nici pierzători, vă pot spune că nu sunt foarte mulţi ministri mulţumiţi, mai degrabă nemulţumiţi, dar am încercat cu diplomaţie să temperăm aceste lucruri, astfel încât acest compromis rezonabil pe care l-am avut prin adoptarea rectificării să ne ducă în situaţia în care să putem avea acest act aprobat la începutul lunii noiembrie”, a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Cum sunt împărțiți banii
Rectificarea bugetară pe anul 2025 este configurată pe o creștere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.902 miliarde lei, cu o rată de creștere reală de 0,6%, o inflație medie anuală de 7,1%, deficit bugetar de 8,4% și un câștig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună.
Rectificarea bugetară a fost determinată de:
- Necesitatea alocării de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a unor cheltuieli obligatorii, plata unor drepturi salariale, cheltuieli în domeniul sănătății, cheltuieli pentru implementarea Programului pentru școli al României, finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny, precum și pentru plata unor prestații sociale.
- Recalibrarea proiecțiilor privind evoluția PIB pentru anul în curs, ca urmare a tendințelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării prețurilor la energia electrică și a impactului măsurilor fiscal-bugetare aprobate prin Legea nr.141/2025, privind unele măsuri fiscal-bugetare cu modificările și completările ulterioare..
Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3.230,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27.810,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat crește cu 24.579,6 milioane lei.
Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.
Sume care se suplimentează:
- Ministerul Finanțelor :+20.062,3 milioane lei, din care:
◦ Dobânzi: 12.089,0 mil. lei
◦ Fondul de rezervă bugetară: 500,0 mil. lei
◦ Proiecte PNRR – granturi: 5.965,0 mil. lei
◦ Proiecte PNRR – împrumuturi: 732,1 mil. lei
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, din care: ◦ Asistență socială: 2.524,0 mil. Lei
◦ Transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat: 3.738,7 mil. Lei
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei, din care: ◦ Programul Anghel Saligny: 1.000 mil. lei
◦ Proiecte PNRR: 1.500,0 mil. lei
◦ Economii minore la personal și active
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, din care:
◦ Proiecte FEN post-aderare: 1.896,3 mil. lei
◦ Economii la subvenții, transferuri, PNRR, active
- Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei, din care:
◦ Subvenții pentru compensarea prețurilor la energie: 1.000,0 mil. Lei
◦ Alte transferuri: +200,0 mil. lei
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei, în principal pentru proiecte PNRR și împrumuturi
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei
- Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei
- Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei
- Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei
- Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei
Sume care se diminuează:
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3.246,5 mil. lei – din economii majore la proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile (FEN), PNRR și fondul de modernizare, cu alocări suplimentare mici la cheltuieli de personal.
- Ministerul Sănătății: -2.661,2 mil. lei – reduceri importante la proiecte finanțate din FEN și PNRR, în funcție de stadiul implementării.
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 mil. lei- economii la bunuri, subvenții, transferuri și proiecte finanțate din FEN și PNRR, cu suplimentări pentru personal, asistență socială și PNRR.
- Ministerul Finanțelor: -668,3 mil. lei- economii la personal, transferuri și proiecte PNRR, cu creșteri pentru servicii juridice.
- Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 mil. lei- economii la personal, bunuri și proiecte FEN și PNRR, cu majorări pentru pensii, active nefinanciare, programe rambursabile și transferuri pentru sportivi de performanță.
- Secretariatul General al Guvernului: -138,3 mil. lei- economii la personal, bunuri, subvenții, transferuri și proiecte FEN și PNRR, cu suplimentări pentru unele proiecte PNRR.
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 mil. lei- economii la bunuri, proiecte FEN și PNRR, asistență socială și cheltuieli de capital, cu suplimentări la personal.
Finanțarea unităților administrativ-teritoriale
Majorări ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale, în total 502,1 milioane lei, astfel:
- Pentru județe: +85,8 milioane lei
◦ +88,8 milioane lei pentru Programul pentru școli (diferențe între sumele alocate și necesar pentru anul școlar 2025-2026)
◦ -3,0 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul special
- Pentru comune, orașe, municipii și București: +209 milioane lei
◦ +130,7 milioane lei pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav
◦ +15,1 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă
◦ +75,3 milioane lei pentru gratuitatea transportului elevilor
◦ -12,1 milioane lei pentru Programul pentru școli în București
- Pentru echilibrarea bugetelor locale: +194,2 milioane lei, conform mecanismului prevăzut în Legea bugetului de stat 2025
- Pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional: +13,1 milioane lei
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4.035,9 milioane lei și la cheltuieli cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 3.399,0 milioane lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.
ERATĂ: Într-o variantă anterioră a acestui articol, informația conform căreia 150 de miliarde de lei au fost alocați, prin rectificare, investițiilor prin PNRR nu este corectă. Informația a fost corectată pentru a reflecta afirmația ministrului Finanțelor, conform căruia suma de 150 de miliarde de lei este alocată pentru toate investițiile, prin rectificare, și nu doar pentru cele prin PNRR.
Editor : Alexandru Costea
