Un elev din Târgu Jiu ar fi descoperit cine era, cu adevărat, întemeietorul Țării Românești. În lucrarea pe care a publicat-o, Daris Mănescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” susține că adevăratul stat, apărut în Evul Mediu și care a funcționat pe meleagurile autohtone mai bine de 500 de ani, ar fi Negru Vodă, și nu Basarab I, așa cum indică varianta oficial acceptată. Performanța sa impresionează, în contextul în care „aproape jumătate dintre elevii români nu pot înțelege textul scris sau nu știu să rezolve probleme simple. 1 din 4 nici nu termină liceul”, a transmis recent ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Oficialul a intrat în dialog în direct, în exclusivitate pentru Digi24, cu tânărul autor.
Daris Mănescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”, a publicat volumul „Începuturile Țării Românești. Între invazie și dominație”, o lucrare care aduce o perspectivă nouă și, spun profesorii săi, bine documentată asupra unuia dintre momente esențiale ale istoriei poporului român.
„Am observat că istoriografia noastră românească l-a punctat ca întemeietor al Țării Românești pe Basarab I. Însă este prea mult spus, pentru că formarea Țării Românești nu este un proces realizat doar în decursul a 20 de ani, așa cum consideră majoritar istoricii noștri. Este un proces care a durat aproape două secole, o sinteză protostatală inițiată încă de la primii voievozi români”, a explicat Darius Mănescu, într-o intervenție în exclusivitate la Digi24.
„Bineînțeles, noi nu-i știm cine au fost chiar primii – avem informații începând doar cu anul 1250 despre primele formațiuni pre-statale românești, mai exact anul 1247 în perioada Cavalerilor Ioaniți, însă, ulterior, informațiile sunt din ce în ce mai dese despre aceștia și apare și acest personaj enigmatic Negru Vodă. (…) Așa a rămas el în tradiția noastră orală românească ca fiind în temeietorul Țării Românești. Putem doar face câteva presupuneri legate de originea acestuia. (…) Istoricii noștri au considerat că la finalul secolului al 13-lea, mai exact în anul 1290, undeva în Țara Făgărașului s-ar fi produs o ruptură între o autonomie locală condusă de acest voievod și de către regele Ungariei. Acesta ar fi descălecat către sud și ar fi înființat oficial Țara Românească, așa cum o cunoaștem în istoriografie”, a subliniat tânărul scriitor.
Dariu Mănescu a abordat și problematica rigidității materiei în învățământul românesc, care îi determină pe mulți dintre elevii români să ocolească istoria ca disciplină de aprofundat.
Problema principală a învățământului românesc este legată de materia rigidă și veche. N-a mai fost împrospătată de extrem de mult timp
„Cred că ar trebui pus mai mult accentul pe analiza documentelor istorice și a izvoarelor, decât pe partea de memorare a anilor, de memorare a datelor și a diferitelor aspecte legate”, este de părere elevul de liceu, care a precizat, totodată, că autoritățile ar putea face mai mult pe partea de digitalizare în școli.
Reacția ministrului Educației
„Întotdeauna, la nivel de sistem, statistic vorbind, ai și deviații fericite, ca să spun așa, și probabil că avem un astfel de copil astăzi, aici, pe care îl felicit. Mă bucur că sunt astfel de cazuri… văd că vorbește despre lucruri importante, și anume noi metode de predare, noi metode de a se transfera competențe, dincolo de a se preda și de a se memora date și diverse evenimente istorice. Este ceea ce și eu spun de când sunt ministru – că problema noastră legată de analfabetismul funcțional se leagă și de discipline, uneori prea multe, și de conținuturi, uneori prea multe și irelevante. Am spus foarte clar că și metodele de predare adeseori nu sunt suficient de stimulative și nu implică suficient de mult copiii. Deci, altfel spus, mă bucur că se întâmplă astfel de situații”, a precizat ministrul Educației, Daniel David.