Guvernul a adoptat, joi, un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru cei care care eludează sancţiunile stabilite la nivelul UE. Astfel, dacă până acum această eludare a sancţiunilor era un act de neglijenţă, acum pedepsele devin fapte grave şi ajung la închisoare între 1 şi 5 ani şi 12 ani în cazuri agravante, a anunțat ministra de Externe. „Scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din reţelele teroriste, împotriva celor care fac parte din reţelele care finanţează conflicte militare”, a explicat Oana Țoiu.
ACTUALIZARE 15.51 Proiectul de lege asigură transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării sancțiunilor internaționale ale Uniunii Europene, anunță Guvernul, într-un comunicat de presă.
Principalele modificări aduse actului normativ privesc aspecte precum:
- „actualizarea terminologiei specifice pentru a corespunde cadrului european;
- definirea infracțiunilor privind încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale ale UE, inclusiv: înghețarea fondurilor și resurselor economice; interdicția de punere la dispoziție a fondurilor și resurselor economice; interdicția de intrare sau tranzit pe teritoriul statelor membre; efectuarea sau continuarea tranzacțiilor ori a contractelor de achiziții publice sau concesiuni; interzicerea comercializării, importului, exportului, vânzării, achiziției, transferului sau transportului de bunuri și servicii; interzicerea furnizării de servicii financiare sau a altor tipuri de servicii.
- reglementarea schimbului de informații și cooperarea între autoritățile române, autoritățile altor state și instituțiile UE pentru aplicarea sancțiunilor internaționale. Organele judiciare aplică legislația internă și instrumentele juridice internaționale relevante.
- introducerea de infracțiuni legate de încălcarea sancțiunilor UE (de ex.: punerea la dispoziție de fonduri entităților sancționate, neînghețarea fondurilor, tranzacții interzise, import/export ilegal, furnizare de servicii interzise, eludarea sancțiunilor).
- Desemnarea Consiliului drept organism competent pentru coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale și cele europene privind sancțiunile UE”.
Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu alte instituții (Justiție, Interne, Ministerul Public, CSM), va raporta Comisiei Europene date statistice și publică periodic informații consolidate privind aplicarea sancțiunilor.
Legea penală română este aplicabilă cetățenilor și persoanelor juridice române pentru infracțiuni comise în afara țării, chiar dacă fapta nu este infracțiune în statul respectiv, mai spune Executivul.
Prin aceste modificări, legislația națională – inclusiv Codul penal, Codul de procedură penală și Legea privind cooperarea judiciară internațională – va fi armonizată cu standardele Uniunii Europene, consolidând cadrul juridic necesar prevenirii și sancționării încălcării măsurilor restrictive stabilite la nivel european.
Propunerea legislativă adoptată de Guvern va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătută și aprobată în procedură de urgență, conchide sursa citată.
Știrea inițială
Ea a explicat că Guvernul a aprobat un proiect de lege co-iniţiat cu Ministerul Justiţiei, care modifică ordonanţa de urgenţă 202/2008, privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, scrie News.ro.
„Vorbim, de fapt, despre un proiect de lege transmis către Parlament în procedură de urgenţă, care priveşte o mai bună reglementare împotriva celor care încearcă şi reuşesc să eludeze sancţiunile stabilite la nivelul Uniunii Europene. Mai ales în contextul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat deja 18 pachete de sancţiuni şi urmează să adopte în curând pachetul de sancţiuni numărul 19. De altfel, aceste pachete de sancţiuni sunt şi parte importantă a discuţiilor şi acţiunilor comune între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii”, a precizat ministra de Externe, într-un briefing de presă, la finalul ședinței de joi a Executivului.
România, obligată să transpună directiva UE
Oana Ţoiu a precizat că transpunerea directivei era obligatorie pentru România care are termen, până la sfârşitul lunii noiembrie, pentru a asigura adoptarea proiectului legislativ în Parlament şi de aceea a cerut şi obţinut şi procedura de urgenţă.
„În primul rând, scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din reţelele teroriste, împotriva celor care fac parte din reţelele care finanţează conflicte militare, un efect de descurajare a investiţiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre şi intereselor Uniunii Europeane. Prin această lege, România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil şi predictibil, şi că nu suntem deloc o jurisdicţie care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicţie care tolerează aceste tipuri de comportamente”, a menţionat Ţoiu.
Ministra a prezentat și ceea ce se schimbă și anume trecerea de la contravenţie la infracţiune.
„Dacă până în acest moment tentativele sau opţiunile de eludare a sancţiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijenţă, din acest moment devin fapte grave, cu pedepse de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competenţa este transferată la DIICOT. Investigarea acestor noi infracţiuni va fi realizată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Acest lucru transmite şi un mesaj foarte clar, considerăm eludarea sancţiunilor o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, a subliniat Oana Ţoiu.
„Înăsprirea radicală a pedepselor trebuie să aibă un efect de descurajare”
Ea a mai declarat că legislaţia actuală nu definea mod explicit eludarea sancţiunilor ca infracţiune şi odată cu acest proiect, care urmează să fie adoptat de Parlament, acest lucru va fi clar.
„Înăsprirea radicală a pedepselor trebuie să aibă un efect de descurajare, dar şi un efect de consolidare a poziţiei României ca partener de încredere, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi faţă de celelalte ţări”, a subliniat ministrul.
Oana Ţoiu a mai declarat că, în cazul abaterilor minore, creşte şi aici cuantumul amenzilor contravenţionale, la un prag de 10.00 – 100.000 de lei pentru a descuraja orice abatere, precum şi confiscarea obligatorie a bunurilor şi fondurilor implicate în infracţiune.
„Legea include, de altfel, şi o perspectivă modernă în sensul în care include, în mod explicit, criptoactivele în definiţia fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradiţional”, a arătat Ţoiu. Ea s-a referit şi la principiul extrateritorialităţii active, arătând că „legea penală română se va aplica de acum cetăţenilor şi firmelor care încalcă sancţiunile Uniunii Europene, chiar şi în afara ţării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea locală din ţara respective”.
„Acest lucru blochează posibilitatea de a folosi jurisducţii terţe ca paravan”, a subliniat ea.
Ministra Afacerilor Externe a mai anunţat că, prin proiectul de lege, este desemnat Consiliul Interinstituţional drept organism naţional de Coordonare, conform cerinţelor Directivei, pentru a asigura un schimb de informaţii eficiente între toate autorităţile de aplicare a legii, ANAF, Vamă, Parchete şi celelalte instituţii responsabile iar instrumentele de investigare.
„Un element important pentru România este protecția avertizorilor de integritate”
De asemenea, este aliniată legislația națională la cea europeană.
„Un element foarte important pentru România este protecţia avertizorilor de integritate. Asigurăm protecţie conform legii naţionale şi cerinţelor europene pentru persoanele care raportează încălcări ale sancţiunilor, precum şi obligaţia de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe va publica în transparenţă date statistice privind investigaţiile şi condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară şi transparentă naţională, cât şi pentru a contribui la această imagine la nivel European”, a subliniat ea.
Oana Ţoiu a mai anunţat că în proiect este inclus şi comerţul cu bunuri restricţionate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise.
„Aici, de exemplu, intră anumitele produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum şi categoria eludării şi ocolirii sancţiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informaţii false sau prin neraportarea propriilor active”, a explicat ministra.
„Ne aşteptăm ca până la sfârşitul acestui an, menţionam luna noiembrie ca lună importantă, să fie adoptat în procedură de urgenţă, de Parlament”, a conchis ea.
Editor : Ana Petrescu
