Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, principalele măsuri din al doilea pachet de reforme, care urmează să fie finalizat la sfârșitul lunii iulie și care vizează administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre direcțiile anunțate se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, impozit nou pentru vehicule poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale. Guvernul promite disciplină fiscală și mai puțină risipă bugetară.
Întrebări din partea presei
Reducerea numărului de parlamentari: va exista o măsură concretă?
„Personal, fără să fiu un populist, cred că parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari, dar suntem o coaliție și, pentru a promova proiecte bune, nu doar de imagine, trebuie să existe susținere. O atitudine de bună înțelegere într-o coaliție cred că ține de minimă responsabilitate în România”, a răspuns premierul.
Despre reduceri de personal în administrațiile locale
„Se vor stabili noi norme pentru personalul din primării care să țină cont de populația reală. Vor fi, probabil, primării care vor trebui să își reducă personalul, vor fi altele care vor avea spațiu să își mărească personalul. În mod cert, în multe locuri va fi o reducere de personal”, a declarat Bolojan.
Când va fi gata pachetul de reforme?
„Aceste aspecte de reforme, există un acord de principiu pentru ele. Grupul de lucru care va fi făcut săptămâna viitoare va lucra pe toate aspectele, în așa fel încât să vină cu un pachet la finalul lunii iulie. Vor fi cifre, date, analize comparative, dezbateri, propuneri de la consilii județene și consilii locale care să facă administrația locală mai bună, dar în așa fel să nu dezechilibreze lucrurile”, a menționat el.
Poate fi majorat iar TVA?
„În octombrie va fi, într-adevăr, o evaluare și până atunci ne-am asumat să punem în practică alte măsuri și reforme. Sper să fim în situația în care estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm de la aceste măsuri pe care le vom lua în cursul acestei veri să fie de așa natură de a recâștiga încrederea piețelor europene, în așa fel încât să lucrăm la probleme mai mici și să nu fim puși în situația de creșteri de taxe și impozite. Niciun Guvern nu își dorește asta. Această perioadă va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală”, a declarat Bolojan.
Ați discutat măsurile cu Nicușor Dan?
„Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental. Sunt prinse în protocolul de guvernare, sunt parte a programului de guvernare și deci trebuie să îl punem în practică. Pe componenta de apărare, de politică externă, lucrăm cu dl președinte pe competențele care țin de dânsul”, a explicat el.
Despre propunerile PSD și afirmațiile lui Sorin Grindeanu
„Trebuie să ne asigurăm că există susținere pentru acest pachet. M-am uitat pe propunerile colegilor noștri. În ceea ce privește timpul în care veți vedea aceste măsuri, partea de legislație ar trebui adoptată cel târziu în august, iar partea de efecte ar trebui să fie văzută treptat. (…) Nu mai trebuie să ne batem joc de banii țării. Dacă reușim asta, veți vedea că lucrurile se echilibrează mai repede decât ne așteptăm.”
Renunțați la 20% din salariu, ca Bogdan Ivan?
„Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că nu fac gesturi populiste. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi vorba de astfel de cazuri.”
Veți mulțumi PSD-ului pentru sprijinul acordat?
„Eu mulțumesc tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea programului guvernamental. Nu poți trece la o retorică total diferită de pe o zi pe alta. Aceste măsuri nu și le-a dorit nimeni, ci sunt măsuri impuse de o situație dificilă în care am ajuns. Nu ne așteptăm la aplauze, dar asta e o perioadă tranzitorie și, cu cât le explicăm românilor că nu există nimic gratuit și cu cât ne vom gospodări mai bine (…) banii și nu va mai deconta nimeni alte măsuri într-o etapă viitoare”, a declarat premierul.
Se privatizează TAROM?
„Nu am o soluție aici, pentru că nu sunt manager la TAROM, dar cred că există loc de mult mai bine la această companie. Cred că cei care au fost în conducerea TAROM ar trebui să se gândească unde suntem noi. Cred că legătura cu lumea, cu spațiul aerian, poate fi făcută și de o companie românească, cu flote mult mai bune, cu un manageriat bun. Credeți că, cu un manager pe câteva luni, poți să administrezi performant o companie? Dacă schimbi de 3-4 ori un manager, nu poți face acest lucru nici la o companie mică, d-apăi una ca TAROM.”
Cheltuieli cu personalul în sistemul sanitar. Ministrul Sănătății spune că nu există o propunere de tăiere a sporurilor. Cum comentați?
„Cheltuielile salariale sunt asigurate mai mult de jumătate fără nicio legătură cu numărul de cazuri rezolvate din spital. Asta e din reglementările Casei, nu pe altceva. Am spus că avem creșteri pe care nu le mai putem suporta în ritmul acesta, pentru că nu există stimul să fii performant. Nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor în sănătate. Fiecare manager se duce și decide dacă se duce cu sporul maxim sau cât prevede legea. (…) De exemplu, ai o secție de TBC, spor între un minim și un maxim. Dacă ai un bolnav din 10 paturi, te duci la sporul maxim? Dar managerii de spital sunt plătiți nu să stea cu mâna întinsă și să le dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde.”
Cum va fi combătută evaziunea fiscală? Ce rol va avea SRI?
„Conducerea ANAF cred că știe aceste cazuri. Nu poți să acumulezi datorii imense fără să te ajute cineva din sistem. Sunt convins că noul președinte al ANAF o să vă prezinte în perioada următoare toate măsurile de a combate această situație, de a face instituția mai eficientă. Cred că orice formă de sprijin pe care orice instituție o poate da, care are atribuții în acest domeniu, de la parchete inclusiv serviciile de informații, e binevenită atâta timp cât respectă prevederile legale.”
Firme apropiate de servicii sau protejate. Cum se face controlul acolo?
„Controalele trebuie făcute în principal pe baza unor analize de risc. Și pentru că ANAF nu e digitalizată, capacitatea lor e redusă. Problema nu e să controlezi societățile unor acționari, indiferent care sunt ei, ci să controlezi societățile care fac evaziune.”
Despre țința de deficit
„Noi vom face tot ceea ce e posibil ca angajamentele pe care ni le-am luat și de a reduce deficitul să le facem anul acesta și anul viitor. Deci nu vom putea fi la 7% anul acesta. Facem tot posibilul să putem fi la 8%, dar nu îmi place să avansez cifre, și anul viitor trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.”
Despre calculul impozitului pe proprietate și o taxă auto pentru vehicule poluante
„În ceea ce privește impozitele pe proprietate, calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale, în așa fel încât să reflecte cât mai realist valoarea proprietății, dată de suprafața acesteia și de zona localității, de rangul localității. Toți acești indicatori vor fi analizați și, în funcție de evaluările notarilor și primăriei, vor fi calculate ca să reflecte valoarea de piață. Pentru un imobil din București ar trebui să se reflecte valoarea de piață, mai mare ca într-o comună, etc. Îl vom anunța până la 1 septembrie, pentru ca primăriile să poată să își facă analizele și să fie pus în practică din ianuarie anul viitor.
A doua taxă auto pe poluare face parte dintr-un jalon în PNRR și va fi pregătită de Ministerul Mediului, care va prezenta datele necesare.”
RA-APPS va mai putea vinde imobile către privat?
„Vom asigura transparență totală și la RA-APPS”, a declarat Ilie Bolojan.
Pensiile magistraților: cum va fi făcut proiectul astfel încât să treacă de CCR? Au mai fost decizii de neconstituționalitate ale CCR?
„Orice proiect poate fi atacat la CCR, dar cred că, dacă tratezi lucrurile serios, nu faci proiecte pentru a face un anunț. Ele trebuie făcute temeinic, inclusiv cel pentru acest domeniu de care m-ați întrebat.”
Administrație locală mai eficientă, cu cheltuieli reduse
ACTUALIZARE 17.58 Premierul Ilie Bolojan a subliniat că reforma administrației publice locale este una dintre componentele esențiale ale viitoarelor măsuri guvernamentale. El a dat exemple de orașe și municipii cu populații foarte mici, care funcționează cu un aparat administrativ disproporționat.
„Avem orașe în România cu 1.900 de locuitori. Avem municipii cu 11.000 – 15.000 de locuitori, iar un municipiu ar trebui să aibă peste 50.000. Sunt autorități locale care au dovedit că pot funcționa cu mai puțini angajați și cu stimulente de performanță. Trebuie să redimensionăm acest aparat în așa fel încât să funcționeze bine, dar cu cheltuieli mult mai mici”, a declarat Bolojan.
El a precizat că o mare parte din administrația locală este subvenționată de la bugetul central și că este nevoie de reglementări clare privind salarizarea.
„E nevoie să venim cu reglementări, cu grile de salarizare maximale, cu evaluarea periodică a funcționarilor. Există un proiect în Parlament, pentru că e nevoie de performanță”, a adăugat premierul.
Despre pensionarea magistraților: „Toți pleacă la 48 de ani”
Premierul a revenit asupra unei teme sensibile din reforma pensiilor speciale, punctând problema pensionărilor premature în rândul magistraților.
„Aș încheia acest pachet de priorități cu unul dintre jaloanele din PNRR: pensionarea magistraților. Avem o pensionare prea rapidă în această categorie. Se pensionează, în mare parte, la 48 de ani. Din decretele semnate ca președinte interimar, toți se pensionau la 48 de ani, în afară de o doamnă care s-a pensionat la 60 de ani. Trebuie să-i trimit un buchet de flori. Bravo dumneaei că a stat atât în profesie”, a spus Bolojan.
„Vârsta de 65 de ani trebuie să fie baza”
Premierul susține că vârsta de pensionare trebuie unificată pentru majoritatea categoriilor profesionale, având în vedere dezechilibrul dintre populația activă și numărul de pensionari.
„Vârsta de 65 de ani trebuie să fie baza pentru cele mai multe profesii din România, pentru că nu vor mai fi oameni care să ne plătească pensiile. Cel puțin jumătate din această categorie de populație nu lucrează”, a explicat Bolojan.
El a menționat și alte principii care vor sta la baza reformei: perioada minimă de activitate, vârsta standard de pensionare și nivelul pensiei.
„Astăzi pensia e 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Asta înseamnă că 80% din brut e mai mare decât netul. Pensia e egală cu ultimul salariu. Mai există undeva unde pensia e egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că există așa ceva”, a declarat premierul.
Noua lege a salarizării în sectorul public
În final, Bolojan a precizat că toate aceste măsuri vor fi completate cu o nouă lege a salarizării în sectorul public.
„Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai vină cu procese de zeci de ani pe sporuri”, a conchis premierul.
ACTUALIZARE 17.50 Bolojan a criticat discrepanța dintre cheltuielile tot mai mari din sistemul sanitar și percepția publică asupra calității serviciilor.
„Părem că avem niște spitale ultraperformante, dar asta ar trebui să o perceapă și românii. Creșterea de resurse nu are nicio legătură cu îmbunătățirea percepției”, a spus Bolojan.
„Cheltuieli cu medicamente scăpate de sub control”
Potrivit premierului, cheltuielile cu medicamentele cresc constant și sunt insuficient reglementate.
„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, de la an la an. De ce? În primul rând, pentru că nu controlăm aici nimic. Cred că suntem una dintre puținele țări în care ponderea medicamentelor inovative e mai mare decât cea a genericelelor. Aici trebuie să inversăm balanța”, a afirmat premierul, subliniind că Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să intervină.
„Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, (…) dar aceasta trebuie să fie excepția, nu regula”, a adăugat el.
Concedii medicale excesive
Un alt punct criticat de premier a fost legat de abuzurile din sistemul de concedii medicale.
„Avem concedii medicale extinse. Nu te poți îmbolnăvi programat. În mod cert, melanjul dintre sectorul public și privat a făcut ca în ultimii ani să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile. Casele de sănătate trebuie să treacă de la perspectiva de privitor – sau chiar complice – la cea de mediator, implicat în procesul de sănătate”, a transmis Bolojan.
Pachet nou pentru autoritățile locale
Premierul a anunțat că un alt pachet de reforme este pregătit de un grup de lucru coordonat de fostul ministru Cseke Attila. Acesta vizează eficientizarea autorităților publice și îndeplinirea unor jaloane din PNRR.
„Ne referim la impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim. Autoritățile locale trebuie să își poată încasa impozitele. Dacă ai datorii, nu poți beneficia de bani de la stat până nu ți-ai achitat obligațiile”, a explicat Bolojan.
Jocurile de noroc, reglementate local
O altă măsură preconizată este descentralizarea autorizării jocurilor de noroc.
„Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Comunitățile locale vor decide dacă au nevoie de astfel de activități, câte doresc sau dacă nu au nevoie deloc. În prezent, autoritățile locale nu pot acționa în niciun fel”, a precizat premierul.
Cheltuielile din sănătate au ajuns la nivel record
ACTUALIZARE 17.43 Premierul a afirmat că România se confruntă cu o creștere alarmantă a cheltuielilor din sistemul de sănătate, în contextul în care fondurile necesare nu mai pot fi acoperite integral, iar eficiența rămâne scăzută.
„În urmă cu 10 ani, în 2014–2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului român era de 11%. Acum a ajuns la 16%. De exemplu: în 2021 – 49 de miliarde, în 2022 – 59 de miliarde, în 2024 – 73 de miliarde, iar în această vară, estimăm că în 2025 vom ajunge la 77 de miliarde”, a spus Bolojan.
El a precizat că, în cadrul unei întâlniri recente cu directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a arătat că este nevoie de cel puțin 14 miliarde de lei pentru a încheia anul, în condițiile în care din luna martie nu se mai achită integral sumele către furnizori.
Pentru a acoperi aceste cheltuieli suplimentare, o parte din încasările rezultate din creșterea TVA-ului sau din accizele la carburanți va fi redirecționată către sănătate. Potrivit premierului, nivelul actual al cheltuielilor se apropie de cel înregistrat în perioada pandemiei, când ponderea a crescut brusc de la 14% la 16%, față de o medie constantă de 11% în anii anteriori.
„Se vede că în ultimii ani cheltuielile din sănătate sunt cu mult mai mari decât ritmul de creștere a veniturilor”, a subliniat premierul.
Disfuncționalități în managementul spitalelor și risipă de fonduri
Premierul a explicat că, în lipsa unei corelări între numărul de cazuri rezolvate și cheltuielile salariale, risipa persistă în sistemul medical.
„De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli extinse de la an la an. Nu e legat numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal”, a spus Bolojan.
El a oferit ca exemplu situația din spitale, unde șefii de secție nu sunt numiți de managerul unității, ci de facultățile de medicină. „Gândiți-vă: de cine credeți că va asculta? De managerul spitalului sau se va uita la ceas și se va ocupa de problemele universitare?”, a punctat premierul.
Sporuri salariale necontrolate și lipsa responsabilizării
Ilie Bolojan a atras atenția și asupra modului în care spitalele eludează plafonarea sporurilor salariale. În multe cazuri, primăriile intervin în bugetul spitalului, ceea ce permite o bază salarială mai mare decât ar fi legal.
„Poți să ai un spor între 50% și 80%, dar dacă banii vin fără niciun fel de problemă, nimeni nu acționează. A existat un corn al abundenței, dar acum nu mai este cazul”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, în unele spitale, cheltuielile de personal depășesc 90% din buget. „ Se mai poate face ceva pentru spitalizarea pacienților?”, a adăugat el.
Premierul a mai precizat că există cazuri de decontări fictive sau umflate în sistemul medical, iar reforma trebuie să țintească și aceste vulnerabilități.
„Digitalizarea ANAF, o poveste fără sfârșit”
ACTUALIZARE 17.35 Bolojan a criticat ritmul lent al reformei digitale din cadrul ANAF și a subliniat că digitalizarea instituției trebuie să devină o prioritate.
„E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. Este o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm să se facă această digitalizare”, a declarat premierul.
Șeful Guvernului a mai anunțat că un grup de lucru coordonat de ministrul Tánczos Barna lucrează deja la modificarea legislației fiscale. Printre priorități se numără limitarea eșalonărilor la plată și introducerea unor criterii clare de performanță pentru conducerea ANAF.
„Trebuie să limităm eșalonările. Sunt responsabilități importante. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și introducerea unor obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem practici neunitare în exercitarea controlului”, a explicat Bolojan.
Premierul a atras atenția că acumularea de arierate mari arată lipsa de eficiență a controalelor ANAF.
„Unele societăți au fost avertizate din timp că urmează controale. Avem procese verbale care consemnează sume mai mici decât cele reale, controale formale. E nevoie de oameni specializați în controlul prețurilor de transfer”, a adăugat acesta.
De asemenea, Bolojan susține că sistemele de premiere din cadrul ANAF trebuie revizuite. Nu ar trebui recompensate sumele teoretic impuse, ci cele efectiv încasate de stat.
„Trebuie să avem sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele impuse în procesele-verbale, ci pe sumele efectiv încasate. Au fost propuse sume de 1,3 miliarde de lei, dar încasările au fost de doar 330 de milioane”, a precizat Ilie Bolojan.
Salarii mari, fără performanță reală
ACTUALIZARE 17.27 „Am constatat că putem avea trei salarii pe ramură, după care ne-am dus la șase salarii, fără să se schimbe nimic în performanța societății. E nevoie să creștem performanța acestor companii, să îmbunătățim serviciile, iar profiturile suplimentare să revină statului. Trebuie să existe un control real asupra numărului de angajați și a eficienței”, a declarat Bolojan.
Premierul a anunțat că Guvernul va propune modificarea legislației privind activitatea AMEPIP, instituția care gestionează participațiile statului.
„Vom propune modificarea legislației pentru ca numărul de societăți gestionate de AMEPIP să scadă. În prezent, spun că gestionează 1.400 de societăți, dar în realitate nu le pot gestiona. Acest număr trebuie redus la companiile cu adevărat relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu pot depăși 200”, a precizat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a mai spus că nu vor mai fi tolerate situațiile în care veniturile conducerii companiilor sunt complet disproporționate față de rezultatele obținute.
„În mod evident, nu vom mai putea tolera astfel de situații, în care câștigurile conducerii sunt net departe de performanțe”, a adăugat premierul.
El a menționat că a fost deja format un grup de lucru pentru reforma companiilor de stat, din care fac parte Dragoș Anastasiu și experți din ministere.
Statul subvenționează masiv companiile de transport
Premierul Ilie Bolojan a dat ca exemplu companiile de stat din transporturi, precum CFR și Metrorex, care funcționează cu subvenții masive din bugetul de stat. Șeful Guvernului a atras atenția că actualul sistem nu este sustenabil și că reformele sunt inevitabile.
„Mă gândesc la CFR sau Metrorex. În fiecare an, statul finanțează cu miliarde de lei aceste companii. În Europa, pragul de subvenționare este, în medie, între 30 și 60%. În Regatul Unit, trenurile funcționează fără subvenții. Noi suntem în situația în care, cu 80% subvenție, abia suntem pe zero. E simplu să stai cu salarii mari și să îți mai dea statul, anul următor, încă un miliard de lei”, a declarat Bolojan.
Premierul a avertizat că, în lipsa unei restructurări reale, România riscă să repete aceleași probleme bugetare.
„Dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem și nu îmbunătățim lucrurile, vom reveni de unde am plecat”, a spus Ilie Bolojan.
ACTUALIZARE 17.20 Premierul Ilie Bolojan a vorbit, vineri, despre impactul primului pachet de măsuri fiscale, adoptat de Guvern în efortul de reducere a deficitului bugetar. Șeful Executivului a explicat că direcțiile principale sunt creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, iar primele semnale externe sunt încurajatoare.
„Este un pachet care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului bugetar – cea de a crește veniturile și, a doua, de a scădea cheltuielile. Am constatat că avem o reacție pozitivă și ați văzut poziția comisarului pe probleme economice. Pe de altă parte, am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici. Vor fi economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi pe care România le va economisi. Agențiile de rating au apreciat acest pachet important”, a declarat Bolojan.
Reforma companiilor de stat, prioritate în iulie
Premierul a anunțat, de asemenea, că la finalul lunii iulie va fi prezentat un nou set de măsuri, axat pe reformarea companiilor de stat.
„Pregătim un pachet important legat de reforma societăților comerciale ale statului. Pierderile acestora conturează un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte dintre aceste active sunt mult sub potențialul pieței. Ne propunem să obținem pierderi mai mici, o calitate mai bună a serviciilor și, poate, chiar profituri”, a spus premierul.
Bolojan a subliniat că noul pachet va include măsuri de transparentizare a activității companiilor de stat, precum și modificări legislative.
„Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat, publicând toate datele legate de conducere și indicatorii de performanță. În prezent, nu există niciun indicator care să arate că o companie cu pierderi are și un plan concret de redresare. Vom modifica legislația, astfel încât indemnizațiile să fie plafonate la valori rezonabile”, a precizat Ilie Bolojan.
Știrea inițială Potrivit informațiilor Digi24, premierul urmează să ofere vineri mai multe detalii despre pachetul al 2-lea de reforme, cel care vizează în principal instituțiile statului.
Măsurile din al doilea pachet ar viza în primul rând pensiile speciale. Aici, însă, reformele au fost întotdeauna extrem de dificile și toate tentativele de până acum au fost împiedicate de Curtea Constituțională. Reforma companiilor de stat și al autorităților autonome vizează, din informațiile Digi24, restructurarea unor companii care au fost mereu în atenția publică pentru salariile mari. Este vorba de ASF, de ANCOM, de ANRE, aceste autorități de reglementare a diferitor segmente de piață. Se urmărește reducerea membrilor din consiliile de administrație, reducerea indemnizațiilor acestora, dar și mai multă transparență în activitatea lor și a companiilor de stat.
Și autoritățile locale ar urma să fie vizate, iar măsurile ar putea aduce o reducere a personalului din primării, consilii județene și instituțiile subordonate a acestora. Poliția locală e un exemplu des folosit de premier, dar și de alți reprezentanți ai coaliției pentru că numărul polițiștilor locali este disproporționat de la un oraș la altul și se va urmări reducerea lor și eficientizarea acestei autorități. De asemenea combaterea evaziunii fiscale ar putea fi pe lista pachetului al 2-lea, unde am putea vedea o întoarcere la incriminarea evaziunii fiscale. În momentul de față, dacă prejudiciul este sub un milion de euro, poți să scapi de pușcărie dacă plătești prejudiciul.
Și nu în ultimul rând, ar putea fi vizat și domeniul fondurilor europene, cu măsuri pentru o mai bună atragere a banilor în țară, dar și o prioritizare a investițiilor.
Editor : A.P. | A.P. | Ș.A.
