Un euro a trecut de pragul de 5 lei la cursul valutar anunțat de BNR marți la ora 13.00, un maxim istoric.
Valoarea actuală a cursului valutar este de 5,0378 lei pentru un euro, o creștere de 0,0603 lei, cu 1,21% mai mult față de luni.
Această creștere are loc după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale de duminică.
Citește și: Dobânzi mai mari după primul tur al prezidențialelor. Suciu (BNR): Pentru a tempera mișcările de pe piață a trebuit atrasă lichiditate
BNR atrage lichiditatea din piață
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, afirmă că, „într-adevăr”, în ultimele zile este „o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă”. În consecinţă, completează specialistul, „şi astăzi, dobânzile au crescut la ROBOR”, astfel că BNR încearcă să găsească „o cale de echilibru, un optim pentru această situaţie”. Răspunsul lui Dan Suciu a venit la solicitarea News.ro în legătură cu informaţiile apărute în spațiul public despre injectarea în piața de către BNR a miliarde de euro pentru a ține cursul stabil.
Întrebat, marţi, de News.ro, despre informaţiile din spațiul public că BNR a aruncat în piață în primele două zile după anunţul rezultatelor alegerilor prezidenţiale miliarde de euro ca să ţină leul stabil, Dan Suciu a spus că nu confirmă acest lucru, dar că poate spune că „într-adevăr” este „o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă” şi, în consecinţă, „dobânzile au crescut la ROBOR”.
„Nu confirm, eu nu pot să comentez în termenii aceştia, însă vă pot spune altfel. Vă pot spune că, într-adevăr, e o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă şi, în consecinţă, dacă vă uitaţi şi astăzi, dobânzile au crescut la ROBOR. Şi încercăm să găsim o cale de echilibru, un optim pentru această situaţie”, a declarat Dan Suciu pentru News.ro.
Creditorii României amână cumpărarea de titluri de stat
Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute 500 de milioane de lei la o scadență de 4 ani, însă băncile nu au fost prea interesate.
„Este absolut normal ca în această situație de instabilitate și incertitudine, creditorii care cumpără în mod uzual datorie publică a statului român să nu dorească să facă acest lucru, pentru că știu că și în scenariul în care vor exista perturbări minime, în care situația se stabilizează într-o perioadă relativ scurtă, tot vor putea să cumpere datorie publică a statului român în condițiile mai bune. Practic, vom plăti dobânzi mai mari din cauza acestei instabilități, ușor mai mari.
Dacă lucrurile merg într-o direcție bună, dacă viitorul președinte va arăta că rămânem pe un parcurs pro-european, pro-piață liberă și că vrem în continuare să participăm la sistemul economic internațional, atunci fluctuația dobânzilor va fi relativ mică. Însă chiar și așa, este mai interesant pentru creditori să vină și să cumpere titluri de stat sau să participe la alte forme de creditare a statului român, puțin mai târziu”, spune profesorul de economie Cristian Năsulea la Digi 24.
Editor : Alexandru Costea
