În planul Guvernului de a micșora datoria publică intră și operațiunea „samurai”. Executivul condus de Ilie Bolojan încearcă să rostogolească împrumuturile statului, pentru a avea mai puțin de plătit în următorii trei ani. Astfel, la finele anului vrea să lanseze emisiuni și operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor din euro în yeni cu maturități mai lungi. Fostul premier și ministru al Finanțelor Florin Cîțu a declarat, joi, la Digi24, că prin acest plan Guvernul „doar va împinge datoria către generațiile viitoare, la dobânzi mari”.
„Este o strategie prin care statul rostogolește datoria publică în viitor. Nu e o mișcare optimă, pentru că nu înseamnă că datoria scade, doar o împinge către generațiile viitoare la dobânzi mari, ceea ce înseamnă că se adaugă datorie, nu scade. Planul era să taie din deficit, să scadă deficitul ca să taie și datoria, ăla era planul optim. Este doar un paleativ, aruncăm problema generațiilor viitoare.
Una era să rostogolești în 2021, când erau dobânzi de 2%, alta e la dobânzi de 8%. Se vor rostogoli la un cost mai mare”, a afirmat Florin Cîțu.
Acesta subliniază că, deși au crescut taxele, deficitul nu va scădea anul viitor la ținta stabilită de 6%, deoarece creșterea economică este în scădere.
„Problema cea mai mare este că, deși au crescut taxele la începutul anului, prin ordonanță trenuleț, nu s-a făcut nimic să scadă deficitul. Uitându-ne pentru 2026, este imposibil să credem că va putea scădea deficitul de la 8,6 – 8,4% la 6%, când n-a scăzut de la 8,6% la 7% în 2025 fără măsuri drastice.
Economia scade și asta este un detaliu la care trebuie să ne uităm. Economia a scăzut în fiecare an cu cel puțin două puncte procentuale. De la o creștere economică de 6% în 2021, am ajuns la un 0,8 anul trecut. Anul acesta s-a estimat optimist la 0,6%. Când o economie scade, degeaba crești taxe, că nu mai ai de unde să colectezi”, mai susține Florin Cîțu.
România s-ar putea confrunta cu fenomenul de stagflație, afirmă Cîțu.
„Cel mai probabil vom vedea acel fenomen atunci când guvernul va decide să reducă deficitul. Este imposibil aproape să ai o recesiune, când guvernul încă pompează 159 de miliarde de lei în economie. E complicat să vezi totuși recesiune, dar nu crești. Economia nu mai are productivitate, doar este ținută pe perfuzii. De aceea mi se pare complicat să înțeleg ce se întâmplă când ne anunță o rectificare negativă, dar vin cu un deficit mai mare. Nu este o rectificare negativă, când ai un deficit de la 7% la 8,5%. Ai crescut taxele și totuși crește deficitul. Este aceeași formulă pe care o vedem de 3 ani de zile și nu se înțelege că economia României are nevoie de fapt de stimuli, nu de constrângeri.
Având în vedere că o să vină alegerile foarte curând, cred că se va merge din nou pe varianta creșterii taxelor”, mai susține Cîțu.
Editor : Alexandru Costea
