Comisia Europeană urmează să propună, în luna septembrie, o simplificare a jaloanelor şi ţintelor PNRR, a anunțat Dragoș Pîslaru. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că va fi depusă cererea de plată numărul 4, iar banii ar urma să fie încasaţi în luna decembrie a acestui an.
„Renegocierea a fost complicată, dar partea importantă este implementarea. Săptămâna viitoare va exista un memorandum în care vom lista toate aceste proiecte, pentru a crea predictibilitate. În paralel, împreună cu Comisia Europeană, lucrăm toată luna august la toată documentaţia necesară depunerii spre aprobare. În septembrie, Comisia ar trebui să ne propună şi să ajungem la o concluzie pe partea de simplificare masivă a jaloanelor şi ţintelor. Este un angajament pe care l-am obţinut în negocieri şi Comisia şi l-a asumat, ceea ce presupune că vom avea la sfârşitul lunii septembrie aprobarea Comisiei şi intrăm pentru ECOFIN-ul de pe 20 octombrie, pentru aprobarea şi de către Consiliu a planului revizuit”, a explicat Dragoş Pîslaru, la finalul ședinței de joi a Guvernului, scrie Agerpres.
După ce Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) va aproba varianta revizuită a PNRR, va fi depusă cererea de plată numărul 4, iar banii ar urma să fie încasaţi în luna decembrie.
Citește și: România obține 2,15 miliarde euro în granturi pentru A7. Dragoș Pîslaru prezintă concluziile renegocierii PNRR cu Comisia Europeană
„În paralel lucrăm la cererea de plată 4. Din momentul în care avem varianta revizuită a PNRR, putem depune cererea de plată 4 şi chiar planul agreat cu Comisia Europeană este să încasăm cererea de plată 4 în luna decembrie, în acest an, astfel având o gură de oxigen în plus pentru partea de deficit”, a explicat ministrul.
Dragoş Pîslaru a subliniat că România nu pierde „niciun euro” din componenta nerambursabilă a fondurilor PNRR, care totalizează 13,57 miliarde de euro. La aceasta se adaugă componenta de împrumut, reprezentând 8,01 miliarde euro.
În context, el a atras atenţia asupra faptului că România are dificultăţi în a-şi asuma împrumuturi suplimentare, în contextul deficitului bugetar.
„Există într-adevăr o reducere a componentei de împrumut pe care România în acest moment crede că poate să şi-o permită, la 8 miliarde, de la, iniţial, un disponibil de 15 miliarde pe partea de împrumut. Dar acest lucru este ceea ce în acest moment România îşi permite să se împrumute, în contextul de spaţiu fiscal pe care-l avem”, a concluzionat Dragoş Pîslaru.
Editor : A.P.
