Rata anuală a inflației a coborât ușor, de la 9,9% în septembrie la 9,8% în octombrie 2025, însă creșterile de prețuri continuă să fie resimțite acut de populație, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Consultantul fiscal Adrian Negrescu a explicat, pentru Digi24.ro, că „România se scumpește singură”, iar energia este principalul motor al scumpirilor care „au dinamitat economia”.
Potrivit INS, în ultimul an energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de preț, +72,3%, urmată de energia termică (+17,7%) și de carburanți.
La alimente, scumpirile rămân semnificative: fructe proaspete +22,7%, cafea +19,2%, lapte de vacă +11,4%, carne de bovină +10,3%, pâine +9,5%, ouă +9%.
În sectorul serviciilor, biletele CFR s-au scumpit cu 18,6%, serviciile de igienă și cosmetică cu 18,5%, iar chiriile cu 8,9%.
Calculele Eurostat arată că România are o inflație armonizată de 8,4%, cea mai mare din UE, aproape dublu față de următoarea clasată, Estonia.
„Energia, principalul vinovat. Liberalizarea prost gândită a pieței a distrus economia”
„Datele de la INS confirmă că avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cele mai ample scumpiri la produsele alimentare, nealimentare și mai ales la servicii, unde creșterile de prețuri sunt spectaculoase de la o lună la alta”, a declarat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.
Negrescu a explicat că „principalul vinovat este energia. Scumpirea cu peste 70% a energiei a dinamitat economia românească, a generat scumpiri fără precedent. Liberalizarea pieței a fost gândită prost. Nu s-au luat măsuri care să prevină speculațiile, iar rezultatul este o economie care își taie singură creanga de sub picioare.”
Potrivit acestuia, puterea de cumpărare a populației scade de la o lună la alta, iar produsele românești devin tot mai puțin competitive: „A ajuns mai ieftin să aduci marfă din străinătate decât să o produci în țară. Este un paradox economic care ne face din ce în ce mai dependenți de importuri”.
Costurile de producție explodează: „Toate se regăsesc în prețurile de la raft”
Adrian Negrescu este de părere că toate sectoarele economiei sunt afectate de creșterea costurilor de producție: energie, carburanți, taxe și salarii.
„Prețurile au crescut atât de mult pentru că toate costurile de producție au crescut semnificativ. Energia electrică e cu peste 70% mai scumpă decât anul trecut, carburanții s-au scumpit, taxele au crescut, la fel și salariul minim. Toate acestea s-au transferat în prețurile produselor și serviciilor pe care le consumăm.”
Negrescu spune că energia electrică este „inima scumpirilor” din economie: „Energia este folosită de la coacerea pâinii până la transport și servicii. Dacă energia se scumpește cu 70%, e firesc ca și pâinea să crească la preț. Chiar și o simplă vitrină frigorifică costă acum cu 70% mai mult de întreținut decât anul trecut.”
„Mergem la hipermarket ca la muzeu”
Scumpirile i-au forțat pe mulți români să-și reducă drastic consumul.
„Mare parte din populație cumpără la suta de grame. Produsele alimentare de bază au devenit un lux. Am ajuns să mergem la hipermarket ca la muzeu, să admirăm produsele fără să ni le permitem”, spune Adrian Negrescu.
Potrivit datelor statistice, o familie cu doi copii are nevoie de 11.300 de lei pe lună pentru un trai decent, însă veniturile multora sunt departe de acest nivel.
„Dăm mai mult de jumătate din banii câștigați pe alimente și utilități. Este o dovadă a sărăciei financiare care se adâncește”, mai spune Negrescu.
Plafonarea adaosurilor comerciale, „frecție la picior de lemn”
Adrian Negrescu a criticat măsurile administrative precum înghețarea adaosului comercial la alimentele de bază, considerând că nu au efect real: „Menținerea adaosului plafonat a fost „frecție la un picior de lemn”. Avem pâinea mai scumpă cu 9,5%, carnea cu 7%, laptele, ouăle și uleiul cu peste 9%. Nu prin „măsuri din pix” rezolvăm problema, ci prin susținerea producției interne și a concurenței reale.”
„Inflația este mama tuturor taxelor, pentru că ne afectează pe toți. Câștigă statul, care încasează mai mult la buget, dar pierd populația și firmele românești. Pentru pensionari, inflația reală nu e 10%, ci 17-18%, pentru că mănâncă cea mai mare parte din venituri în alimente și utilități”, a avertizat acesta.
Cei cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili: „Cei cu salariu minim, 2.500 de lei, sunt cei mai afectați. Gândiți-vă că trebuie să plătească alimente, curent, chirie, și să aibă o viață decentă. Devine aproape imposibil”, este de părere consultantul fiscal.
BNR are miercuri, 12 noiembrie, ultima ședință de politică moentară din 2025
Consiliul de administraţie al BNR se întruneşte astăzi pentru cea de-a opta şedinţă de politică monetară din 2025 şi ultima din acest an, după ce în lunile precedente a menţinut dobânda-cheie la 6,5%.
Analiştii anticipează că banca centrală va menţine dobânda-cheie la 6,5% şi astăzi şi nu va opera majorări, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe, precum şi după liberalizarea preţurilor la energie.
„Dobânda este prețul banilor. Cât timp inflația rămâne ridicată, nu ne putem aștepta la ieftinirea creditelor. Probabil abia în a doua parte a anului viitor vom vedea o scădere de 0,5%, dar nu mai mult. Abia din 2026 BNR va avea spațiu real de manevră”, estimează Negrescu.
Chiar dacă rata inflației pare să se tempereze, prețurile nu vor reveni la nivelurile de dinainte.
„Chiar dacă inflația scade, intrăm într-o mahmureală inflaționistă: prețurile rămân sus, iar obiceiurile de consum se schimbă. Ne întoarcem la modelul din anii ’90, parizer, margarină, cartofi, pentru că oamenii nu-și mai permit altceva”, a transmis Adrian Negrescu, consultant fiscal, pentru redacția Digi24.ro.
Ce rămâne de făcut? „Singura soluție e să strângem cureaua, să ne prioritizăm cheltuielile și, dacă putem, să ne găsim o sursă suplimentară de venit. Traiul decent a devenit, din păcate, un lux”, este concluzia acestuia.
