Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat, miercuri, la Digi 24, că nu susține ideea impunerii unui salariu minim unic în România, pentru că diferă „extraordinar de mult condițiile în interiorul acelui teritoriu”. El spune că discuția privind salariul minim „va fi interpretată de foarte mulți oameni ca fiind o nouă încercare de a crește taxa de protecție”. Guvernul ar trebui să majoreze salariul minim în 2026, după ce autoritățile și-au asumat la începutul acestui an să respecte directiva europeană care le cere statelor membre să asigure venituri corelate cu costul vieții și productivitatea.
„Ca economist, nu sunt neapărat cu ideea că ar trebui să impunem un salariu minim. Ideea de bază pentru noi, economiștii, este că, aplicând un salariu minim la nivelul unui teritoriu foarte vast, ignorăm faptul că diferă extraordinar de mult condițiile în interiorul acelui teritoriu. Și atunci, probabil o soluție de tipul celei utilizate de Germania, unde salariul minim este stabilit la nivel de ramură, la nivel de regiune, prin niște negocieri între angajați și angajatori, în așa fel încât să fie lucrurile egale în același sector industrial, ar fi probabil o idee mai bună acum.
De ce face asta Uniunea Europeană? În primul rând, pentru că sună bine. La fel cum politicienii noștri se folosesc sau s-au folosit până acum de această creștere a salariului minim pentru a transmite mesajul că fac ceva pentru oamenii sărmani, ceea ce nu este neapărat adevărat. Pentru că atunci când crești salariul minim pornind de la o medie la nivel național, cei din Vaslui și Mehedinți, care sunt cele mai sărace regiuni ale țării, tind să-și piardă locurile de muncă. Deci nu știu cât de adevărat este că fac politicienii ceva bun pentru cetățeni.
La nivel european, cam aceeași idee, la care se adaugă și ideea general valabilă a multor policieni din UE, că ar trebui să mergem spre coeziune, spre o nivelare a lucrurilor la nivel european. Cei bogați să fie un pic mai puțin bogați, cei săraci să fie un pic mai puțin săraci. Și atunci încercăm diverse modele”, afirmă profesorul Christian Năsulea.
El spune că discuția privind salariul minim „va fi interpretată de foarte mulți oameni ca fiind o nouă încercare de a crește taxa de protecție, nicidecum o încercare de a duce la o măsură cu efect social care să ridice nivelul de venit pentru acei oameni din zone defavorizate”.
„A doua problemă foarte mare a salariului minim în România este legislația, eliminarea muncii part time. În România nu poți lucra part time, pentru că trebuie să ți se plătească toate contribuțiile ca pentru o normă întreagă. Aceasta este o situație care mă face să privesc ideea de salariu minim ca o taxă de protecție, pentru că ți se impune nivelul minim al taxelor pe care le plătești pentru a te folosi de munca unui om, nu raportat la oră, ci la lună. (…)
Discuția privind salariul minim va fi interpretată de foarte mulți oameni ca fiind o nouă încercare de a crește taxa de protecție, nicidecum o încercare de a duce la o măsură cu efect social care să ridice nivelul de venit pentru acei oameni din zone defavorizate, care au venituri mici, și care unii antreprenori consideră că în momentul când au acel salariu minim, acela este prețul muncii stabilit de stat, nu au obligația să plătească mai mult”, mai spune economistul.
Care sunt salariile la nivelul minim în statele UE
Premierul Ilie Bolojan a lăudat investițiile private din România, pe umerii cărora ar sta economia și dezvoltarea țării. Aflat într-o vizită la inaugurarea unei companii germane la Oradea, șeful Guvernului a declarat că „cei care lucrează în companiile private, duc ţara noastră în spate pentru că fiecare plăteşte un impozit şi din aceste impozite bugetul de stat încasează venituri din care putem să facem investiţii”. Ulterior, premierul le-a mulțumit angajaților în avans pentru munca pe care o vor depune și a subliniat că joburile oferite de firmele private creează noi oportunități de dezvoltare.
Declarația premierului vine în ziua în care a izbucnit un scandal între partenerii de guvernare, din cauza majorării salariului minim, măsură susținută de social-democrați. De altfel, autoritățile și-au asumat la începutul acestui an să respecte directiva europeană care le cere statelor membre să crească salariul minim, doar că ar pune o presiune mare pe patronate. Pentru stat înseamnă venituri mai mari iar salariatul ar câștiga în plus aproximativ 40 de lei.
Editor : Alexandru Costea
