Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul formaţiunii liberale de guvernământ a premierului polonez Donald Tusk, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale în Polonia, la mică distanţă în faţa candidatului naţionalist Karol Nawrocki, susţinut de partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), ei urmând să se confrunte în turul doi, conform unui sondaj la ieşirea de la urne citat de Reuters, preluată de News.ro.

Avans pentru centristul Rafal Trzaskowski după primul tur, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne

ACTUALIZARE 22.45 Rafal Trzaskowski, din Coaliţia Civică (KO), partidul de centru aflat la guvernare în Polonia, are un avans în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Polonia, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, care prevăd un rezultat care ar putea consolida guvernul proeuropean al premierului Donald Tusk, relatează Reuters, preluată de News.ro.

Trzaskowski ar fi pe primul loc cu 30,8%, el devansându-l pe Karol Nawrocki, candidatul susţinut de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a obţinut 29,1%, potrivit exit poll-ului Ipsos.

Dacă se confirmă, rezultatul ar însemna că Trzaskowski şi Nawrocki se vor înfrunta într-un al doilea tur al alegerilor, la 1 iunie, pentru a decide dacă Polonia va rămâne pe calea proeuropeană trasată de Tusk sau se va apropia de admiratorii naţionalişti ai preşedintelui american Donald Trump.

În Polonia, preşedintele are dreptul de aveto asupra legilor. O victorie a lui Trzaskowski în turul al doilea ar permite guvernului Tusk să pună în aplicare un program care include anularea reformelor judiciare introduse de PiS, care, potrivit criticilor, au subminat independenţa instanţelor.

Dacă însă Nawrocki ar câştiga, impasul care există de când Tusk a devenit prim-ministru în 2023 ar continua. Până în prezent, preşedintele Andrzej Duda, aliat al PiS, a blocat eforturile lui Tusk.

Dacă sondajele la ieşirea de la urne se confirmă, ceilalţi candidaţi din primul tur, printre care Slawomir Mentzen, din partidul de extremă dreapta Confederaţia, preşedintele Parlamentului Szymon Holownia, din partidul de centru-dreapta Polonia 2050, şi Magdalena Biejat, din partidul de stânga, sunt eliminaţi din cursă.

Două sondaje actualizate, care iau în considerare rezultatele oficiale parţiale, vor fi publicate în cursul serii şi luni dimineaţa devreme.

Intensificarea sabotajelor Rusiei în ziua alegerilor

ACTUALIZARE 18:20 Serviciile secrete ucrainene avertizează cu privire la intensificarea sabotajelor din partea Rusiei în ziua alegerilor prezidențiale din Polonia, transmite publicația poloneză Onet.pl . Operațiunea denumită „Doppelganger” este o altă fază a războiului informațional rusesc, pregătită special pentru alegeri. Merită să fim atenți la informațiile privind NATO, Uniunea Europeană sau războiul din Ucraina. Acestea pot fi false, potrivit sursei citate.

Alegerile prezidențiale sunt în desfășurare. Duminică la prânz, prezența la vot în întreaga țară a fost de peste 20 %. Până la prânz, fuseseră emise 5 milioane 739 mii 537 de buletine de vot. Între timp, Rusia încearcă să folosească acest moment important pentru polonezi pentru a-și urmări propriile interese. După cum au raportat serviciile secrete ucrainene pe rețelele de socializare, rușii au intensificat o operațiune specială în Polonia numită „Doppelganger”. Ei o desfășoară de aproximativ două luni, dar în ziua alegerilor prezidențiale ar putea fi deosebit de periculoasă – avertizează serviciile de informații ucrainene.

„Serviciile speciale ruse răspândesc știri false și manipulative, în special pe rețeaua de socializare X, cu participarea activă a fermelor de roboți și a conturilor false care se dau drept alegători reali”, se arată în postarea pe rețelele sociale a serviciilor de informații ucrainene. Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) raportează că informațiile false pot apărea, printre altele, pe rețelele sociale sub aparența unor știri reale.

Iată postarea integrală, pe Facebook:

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

ACTUALIZARE 15.45  Trzaskowski, care în sondajele de opinie era creditat în medie cu 31,4% din voturi, a subliniat în capitala Poloniei că scrutinul pentru alegerea succesorului actualului șef al statului polonez, conservatorul Andrzej Duda, este „o sărbătoare a democrației”, informează EFE preluată de Agerpres.

„Fiecare alegere este o sărbătoare a democrației. Alegerile pentru președintele Republicii Polone sunt incredibil de importante, pentru că alegem o persoană care va reprezenta toate femeile și bărbații polonezi”, a afirmat Trzaskowski în fața secției de votare, la care s-a prezentat împreună cu soția sa, Malgorzata Trzaskowska.

În cursa prezidențială din Polonia sunt înscriși 13 candidați

Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, candidat al Coaliției Civice conduse de premierul Donald Tusk și actualul primar al Varșoviei, i-a încurajat pe toți polonezii să participe la scrutin, la care sunt înscriși în total 13 candidați.

Principalul său rival, istoricul naționalist Karol Nawrocki, care era creditat cu 25,6% din voturi în sondaje și care, deși candidează ca independent, este susținut de principalul partid de opoziție, ultra-conservatorul Lege și Justiție (PiS), a votat în orașul Gdansk, în nordul țării.

Alături de soția sa Marta Nawrocka, de fiul lor Antoni, de fiul vitreg Daniel și de fiica lor Kasia, Nawrocki, președinte al Institutului Memoriei Naționale (IPN), în vârstă de 41 de ani, a declarat: „Merită să-mi asum responsabilitatea pentru Polonia, așa că îi încurajez pe toți să-și aleagă candidatul și să participe la alegeri”.

„Este foarte important pentru că ne clădim viitorul”, le-a transmis Nawrocki reporterilor, potrivit agenției de știri PAP.

Pe poziția a treia, la distanță mare în sondaje după Nawrocki, se află Slawomir Mentzen (creditat cu 12,1% din voturi – n.r.), consilier fiscal și om de afaceri devenit parlamentar și politician care candidează din partea partidului Confederație, care este adesea descris ca de extremă dreapta de mass-media și critici.

Premierul Donald Tusk spune că va fi o luptă pentru fiecare vot

După ce a votat împreună cu soția sa, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a știut de la bun început că va fi o luptă pentru fiecare vot și că nicio persoană sau temă electorală nu poate fi subestimată.

El a subliniat însă că deja se știe „cu certitudine” cine dintre cei doi candidați vor trece în turul doi, care ar urma să aibă loc la 1 iunie, dacă niciun candidat nu va primi mai mult de 50% din voturi în această duminică.

Douăzeci și nouă de milioane de polonezi cu drept de vot sunt chemați să se prezinte în cele peste 32.000 de secții din toată țara și 511 în străinătate între 07:00 GMT și până la 19:00 GMT.

ACTUALIZARE 14.36 Sylwester Marciniak a spus, într-o conferință de presă susținută duminică dimineață, că secțiile de vot s-au deschis la timp și că alegerile „se desfășoară fără probleme în Polonia, fără incidente raportate la începutul acestora”, potrivit canalului de știri polonez TVP Wolrd.

PKW va susține alte trei conferințe de presă pe parcursul zilei. A doua este programată la ora 13:30, a treia la ora 18:30, iar a patra la ora 22:00, după închiderea secțiilor de votare.

Polonezii își aleg următorul președinte pentru un mandat de cinci ani. Președinții Poloniei pot deține maximum două mandate.

Un posibil tur al doilea este programat pentru 1 iunie, în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur.

Candidatul prezidențial de dreapta Karol Nawrocki deja și-a exprimat votul în alegerile din Polonia.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Știrea inițială Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un susţinător de lungă durată al UE, ar urma să obţină 30% din voturi în primul tur, în faţa istoricului naţionalist Karol Nawrocki, cu 25%, potrivit sondajelor, relatează AFP preluată de News.ro.

Dacă aceste previziuni se confirmă, cei doi candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie, într-un moment delicat pentru Europa, în condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina continuă, extrema dreaptă continuă să crească în putere, iar relaţiile cu Washingtonul rămân tensionate.

Secţiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT şi se vor închide la ora 19:00 GMT. Un sondaj la ieşirea de la urne urmează să fie publicat imediat după aceea.

În total, sunt în competiție treisprezece candidaţi, iar rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni.

De la venirea la putere a coaliţiei fostului lider UE Donald Tusk în 2023, iniţiativele guvernamentale cheie au fost adesea blocate de veto-ul preşedintelui conservator în exerciţiu Andrzej Duda.

Unii alegători speră să se pună capăt acestui blocaj.

„Sper că aceste alegeri vor finaliza schimbarea”, a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un om de afaceri în vârstă de 50 de ani, care s-a declarat împotriva oricărei viraje spre dreapta a Poloniei. El spune că doreşte ca ţara sa „să rămână în centru şi să inverseze această tendinţă şi în Europa”.

Politica internaţională a dominat în mare măsură campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE şi Statele Unite, evidenţiind o ciocnire între două concepţii distincte.

Dar problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale.

Rafal Trzaskowski, 53 de ani, a promis să sprijine dreptul la avort, într-o ţară în care acesta este practic interzis, şi drepturile comunităţii LGBTQ, o perspectivă care îi dă speranţe lui Malgorzata Mikoszewska, 41 de ani, angajată a unei agenţii de turism.

„Mai presus de toate, sper că legea privind avortul şi minorităţile sexuale va fi liberalizată”, spune ea.

„O gură de aer proaspăt”

Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care îl susţine pe naţionalistul Karol Nawrocki, a rămas adesea în dezacord cu aliaţii occidentali ai Poloniei şi cu Bruxelles în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.

Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, care spune că îl admiră pe Donald Trump, susţine că preşedintele american i-a spus „Vei câştiga” atunci când s-au întâlnit la Casa Albă la începutul lunii mai.

Rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susţinătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intenţiile de vot.

Mentzen este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului şi migranţilor şi care acuză cei aproximativ un milion de refugiaţi ucraineni că profită de Polonia.

Radoslaw Wiecek, un antreprenor independent în vârstă de 25 de ani, care a preluat o parte din retorica lui Mentzen, spune că nu doreşte ca Polonia să fie „total aservită UE”.

Pentru Anna Urbanska, o pensionară în vârstă de 74 de ani, problema principală este imigraţia. „Nu vreau ca aceşti imigranţi să fie lăsaţi să intre aici, în Polonia. Vreau să putem trăi mai liniştiţi”.

„Opriţi tendinţa antidemocratică”

O victorie a lui Trzaskowski ar permite guvernului să îşi îndeplinească cele mai importante angajamente, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliţie, care a provocat multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor, inclusiv dreptul la avort.

De asemenea, i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, care a fost subminat de guvernul populist anterior şi de preşedintele în exerciţiu.

Şeful statului are puteri limitate în Polonia, dar are dreptul de veto asupra iniţiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de preşedintele demisionar.

„Cu Nawrocki, guvernul va fi efectiv paralizat şi acest lucru ar putea duce în cele din urmă la prăbuşirea coaliţiei de guvernare”, afirmă politologul Anna Materska-Sosnowska.

Succesul său ar însemna „în realitate revenirea populiştilor, cu o forţă de zece ori mai mare, în cel mult doi ani”, la următoarele alegeri generale, consideră ea.

De la venirea la putere a lui Donald Tusk, ţara şi-a consolidat poziţia în Europa şi ocupă o poziţie-cheie la periferia estică a Alianţei Atlantice, în faţa Rusiei.

În acest context, Materska-Sosnowska constată că alegerile prezidenţiale sunt „fundamentale”, nu numai pentru Polonia, ci şi în faţa „încercărilor de a stopa tendinţa antidemocratică şi populistă care străbate Europa”.

Editor : A.P. | M.C

Share.
Exit mobile version