Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, joi, la Digi24, că, pentru a scădea prețurile la energie, România a crescut capacitatea de stocare în baterii „de peste 25 de ori, cea mai mare cifră din Europa”, iar prin PNRR sunt finanțate proiecte de acest fel, „undeva la 1.500 MWh”. „Ne vom acoperi undeva la un sfert din tot necesarul de stocare cam peste un an de acum înainte”, mai spune acesta. El a explicat că accelerarea investițiilor strategice, spre exemplu în hidrocentrale, ar putea fi un subiect de competența CSAT-ului, „prin declararea acestor obiective de securitate națională”. „Este singura portiță în legislația europeană pentru a putea accelera aceste proiecte, derogând de la o serie de acorduri și proceduri de mediu”, mai susține Burduja.
Ministrul Energiei a declarat, marți, la Digi24, că România importă „la prețuri foarte mari în perioada de vârf de consum de la 6:00 la 22:00, la prețuri și de 2.000-3.000 de ori mai mari decât vindem în timpul zilei, când avem surplus de producție de energie, în perioada 10:00-16:00, când soarele strălucește și în România, Ungaria, Bulgaria, Moldova sau în Ucraina”.
„Este o poză în timp. Aceste prețuri sunt zilnice și există zile în care România are și un preț foarte mic, printre cele mai mici din UE, dar adevărul este că în cele mai multe zile avem un preț mai mare decât media. Asta se întâmplă din mai multe cauze. O cauză este legată de lipsa interconexiunilor, lipsa rețelei între Austria – Slovacia, Austria – Ungaria. Deci energia ieftină produsă în Franța, cum dădea domnul Ivan exemplu, nu poate ajunge până la noi. Și noi am ridicat subiectul ăsta pe agenda europeană la cel mai înalt nivel și chiar Ursula von der Leyen și-a asumat că aceste interconexiuni vor fi sprijinite ca să avem cu adevărat o piață unică a energiei.
A doua este legată de închiderea unor capacități de producție în bandă în România între 2009 și 2022. Pe mandatul meu n-am închis niciun grup. Am pus în funcțiune 1.250 de megawați, cât în 8 ani anteriori într-unul singur. Asta este soluția la a scădea facturile, a avea cât mai multe grupuri noi care produc energie din gaz, din hidrocentrale, din parcuri solare și eoliene și din baterii.
Într-un an de zile România a crescut capacitatea în baterii de peste 25 de ori. Cred că este cea mai mare cifră din Europa. Din PNRR sunt finanțate proiecte și mai mari, undeva la 1.500 de megawați oră. E greu de explicat pe înțelesul tuturor, dar oricum ne vom acoperi undeva la un sfert din tot necesarul de stocare cam peste un an de acum înainte.
De ce nu s-a investit în stocare în ultimii 5 ani? Acum 3-5 ani tehnologiile erau mult, mult, mult mai scumpe decât astăzi și, de asemenea, garanțiile producătorilor erau perioade mult mai scurte. Deci tehnologia a avansat mult. România a dedicat bani din PNRR, dar și din fondul pentru modernizare, iar situația pe care, cel puțin la momentul plecării din minister am lăsat-o, este că avem pe țeavă proiecte fie în șantier, cum sunt cele din PNR, fie în evaluare din fondul pentru modernizare, o sumă totală de fonduri nerambursabile cam jumătate de miliard de euro. Deci, din banii ăștia, noi în 2-3 ani de zile, ne vom acoperi întreg necesarul de stocare”, spune Sebastian Burduja.
Citește și De ce nu au românii oferte de energie cu tarif diferențiat pe ore: mai ieftină când e consum mic, mai scumpă la orele de vârf
Acesta mai precizează că în piață ofertele cele mai bune sunt în jurul valorii de 1 leu per kilowatt-oră”.
„Primul lucru pe care orice român trebuie să îl facă este să-și schimbe furnizorul, dacă are facturi prea mari, pentru că sunt români resemnați cu a plăti 1,5, 1,6 lei per kilowatt-oră și nu durează decât 10 minute online să-ți schimbi furnizorul.
În același timp, în CSAT, așa cum pe mine domnul Bolojan, când era președinte, m-a convocat și am prezentat un proiect de lege pentru accelerarea investițiilor strategice în hidrocentrale și nu numai, cred că mai degrabă ăsta ar putea fi un subiect de competența CSAT-ului, prin declararea acestor obiective de securitate națională. Este singura portiță în legislația europeană pentru a putea accelera aceste proiecte, derogând de la o serie de acorduri și proceduri de mediu, lucru pe care îl susțin și cred că România trebuie să îl facă urgent”, susține fostul ministru al Energiei.
În ceea ce privește prețurile la energie, Burduja mai precizează că anul trecut ANRE a aplicat „amenzi record”.
„Nu s-a mai întâmplat niciodată după Revoluție, de zeci de milioane de euro, legislația europeană permițând amenzi foarte mari, usturătoare pentru jucătorii din piața energiei care încalcă regulile. În momentul în care îți iei o asemenea amendă, a doua oară, nu mai faci.
ANRE trebuie să își facă în continuare treaba, să aplice reglementarea, pentru că ea există și e destul de dură. Dacă domnul ministru are informații legate de «băieți deștepți» sau speculanți, sunt convins că le va înainta organelor de cercetare, ANRE-ului, astfel încât să se ia cele mai dure măsuri posibile”, mai spune Sebastian Burduja.
Editor : Alexandru Costea
