Sâmbătă noaptea, în jurul orei 02:00, Statele Unite au lovit trei obiective nucleare cheie din Iran, alăturându-se războiului Israelului împotriva Iranului și declanșând potențial o fază mai periculoasă a conflictului. În operațiunea militară intitulată „Midnight Hammer” (Ciocanul de la miezul nopții, n.r.) au fost folosite șapte bombardiere care au transportat fiecare câte două bombe capabile să lovească la mare adâncime, peste 100 de alte aeronave militare și peste două duzini de rachete de croazieră lansate de pe submarine ale Marinei SUA, potrivit informațiilor prezentate public de Șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, în cadrul unei conferințe alături de secretarul american al apărării, Pete Segheth.
ACTUALIZARE 16:55 În bombardamente au fost folosite 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk şi peste 125 de avioane militare, printre care şapte bombardiere B-2, a precizat la o conferinţă de presă şeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine, care a dat acestei operaţiuni numele de cod operaţiunea Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopţii), potrivit Agerpres.
Comandantul-şef al armatei americane a mai spus că pentru punerea în aplicare a planului acestei operaţiuni a fost nevoie de mai multe „luni de poziţionare şi pregătire”. El a menţionat că avioanele americane participante la atac au revenit toate la bazele lor fără pierderi, întrucât nu au fost detectate de sistemele antiaeriene ale Iranului.
Anterior, The New York Times relatase că în atac fuseseră folosite șase bombardiere B-2.
Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a prezentat la Pentagon cronologia operațiunii Midnight Hammer
- Aeronavele B2-Spirit au decolat în noaptea de vineri spre sâmbătă din SUA, intrând în spațiul aerian iranian după 18 ore de zbor. Bombardierele nu au venit nici din Guam (Pacificul de Vest), nici de la baza Diego Garcia din Oceanul Indian. De altfel, BBC a transmis anterior conferinței de la Pentagon că baza din Oceanul Indian nu a fost utilizată în operațiune.
- Când bombardierele B-2 s-au aflat pe pozițiile prestabilite, „complet nedetectate” de iranieni, un submarin american a lansat peste două duzini de rachete de croazieră Tomahawk, împotriva unor obiective cheie ale infrastructurii de suprafață a Iranului, din cadrul complexului nuclear Isfahan din Iran.
- Bombardierele B-2 au fost însoțite de mai multe mai multe de avioane de vânătoare de generația a IV-a și a V-a, probabil F-18 și F35, care au deschis calea. Zborurile au avut loc la mare altitudine.
- La ora 02:40 (ora Iranului, 02:10 ora României), principalul bombardier B-2 a lansat două bombe anti-buncăr peste complexul nuclear Fordow. Ulterior, celelalte bombardiere și-au lovit și ele țintele, între orele 2:40 și 3:05 (ora Iranului).
- Bombele folosite au fost GBU-57 Massive Ordnance Penetrators.
- După atac, aeronavele SUA s-au retras „fără ca iranienii să tragă un foc de armă, nici la intrare, nici la ieșire”.
- Armata SUA consideră că pagubele aduse programului nuclear iranian sunt „permanente”.
Știrea inițială. Un oficial american a declarat că șase avioane de luptă americane au aruncat o duzină de bombe de 13 tone fiecare, asupra obiectivului nuclear Fordo, iar submarine ale Marinei au lansat 30 de rachete de croazieră asupra obiectivelor Natanz și Isfahan. Un bombardier B-2 a aruncat, de asemenea, două bombe anti-buncăr asupra Natanz, a declarat oficialul.
Bomba folosită de americani este GBU-57 Massive Ordnance Penetrator, singura care poate distruge instalaţiile nucleare iraniene construite la mare adâncime sub pământ.
GBU-57 este o armă unică: poate penetra la mare adâncime în stâncă sau beton. A fost proiectată să ajungă la peste 60 de metri în subsol înainte de detonare, conform armatei americane. Spre deosebire de alte bombe sau rachete care explodează la impact, arma anti-buncăr ajunge mai întâi în adâncime. Acronimul GBU vine de la Guided Bomb Unit.
GBU-57 are o lungime de 6,3m. Blindajul contribuie mult şi la greutatea de 13.608 kg. Acest lucru este posibil datorită „învelişului foarte gros din oţel pentru blindaj”, capabil să treacă prin straturile de roci, potrivit expertului în armament Masao Dahlgren de la centrul de cercetări CSIS din Washington.
Focosul este o altă caracteristică necesară pentru eficienţă. Acesta nu detonează încărcătura explozivă la impact, ci detectează golurile şi se declanşează după ce bomba ajunge în interiorul unui buncăr, a arătat Dahlgren.
Proiectarea GBU-57 a început în primii ani 2000. În 2009, Boeing a primit o comandă pentru 20 de bucăţi. Singurele avioane care pot lansa această bombă sunt bombardierele strategice „invizibile” americane B-2.
Un B-2 poate duce două GBU-57.
Sâmbătă, bombardiere americane B-2 cu profil stealth, care nu pot fi depistate de radar, au decolat de la Baza Aeriană Whiteman din Missouri, fiind sprijinite în aer de opt avioane de realimentare KC-135 Stratotanker, aeronavele părând să se îndrepte spre Diego Garcia, o bază militară strategică a SUA situată în Oceanul Indian, a relatat sâmbătă site-ul de specialitate UK Defence Journal.
B-2 Spirit este un bombardier strategic de rază lungă, operat de Forţele Aeriene ale SUA. Este proiectat să pătrundă în sisteme avansate de apărare aeriană şi să livreze arme convenţionale şi nucleare. Aeronava poate zbura peste 6.000 de mile nautice fără realimentare şi poate transporta intern până la 40.000 de livre de muniţie. Profilul său stealth îi permite să evite detectarea radar, fiind adecvată pentru misiuni cu risc ridicat împotriva ţintelor bine apărate.
Președintele Trump a afirmat într-un discurs ținut la scurt timp după atacuri că obiectivele nucleare ale Iranului au fost „complet și total distruse”. Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a confirmat că cele trei obiective au fost atacate și a declarat că va întreprinde acțiuni legale împotriva SUA în instanțele internaționale.
Instalațiile nucleare iraniene lovite de SUA
Fordo
Fordo este cea mai importantă instalație de îmbogățire a uraniului din Iran, situată adânc în interiorul unui munte pentru a fi protejată de atacuri. Numai armata SUA dispune de bombe care ar putea lovi acest obiectiv, iar pentru a atinge instalația ar fi necesar să se lanseze mai multe bombe asupra aceluiași loc.
Un oficial american a declarat că evaluările inițiale ale pagubelor indică faptul că instalația a fost „pusă în afara jocului”.
Un parlamentar iranian a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că locul a fost evacuat „cu mult timp în urmă”, în anticiparea atacurilor.
Natanz
Natanz este locul unde se află cel mai mare centru de îmbogățire a uraniului din Iran și a fost avariat în urma mai multor atacuri ale armatei israeliene.
Instalațiile de la suprafață din Natanz au fost avariate în prima zi a atacurilor israeliene. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat luni că infrastructura electrică a centralei a fost distrusă de atacurile israeliene și că pierderea energiei electrice ar fi putut avaria și centrifugele din locație.
Isfahan
Se crede că combustibil nuclear de calitate militară este depozitat într-un complex situat în afara vechii capitale Isfahan. Inspectorii internaționali au verificat stocurile de combustibil în urmă cu doar două săptămâni, însă nu este clar dacă Iranul a mutat aceste stocuri în ultimele zile, așa cum au sugerat unii oficiali iranieni.
Dacă situl este distrus, programul nuclear iranian ar putea fi întârziat cu ani de zile, cu excepția cazului în care există instalații paralele nedetectate.
Armata israeliană a lovit anterior laboratoarele din cadrul instalației care lucrează la transformarea gazului de uraniu în forma necesară pentru producerea efectivă a unei arme. Avioane de vânătoare israeliene au lovit din nou instalația înainte de bombardamentul american, potrivit armatei israeliene și unei agenții de știri iraniene afiliate statului.
Editor : B.E.
