În timp ce lumea își ține respirația așteptând să vadă ce se va întâmpla după ce SUA au lansat atacuri directe asupra siturilor nucleare iraniene, președintele american Donald Trump a ajuns marți seară în Olanda pentru un summit NATO. Aproximativ 9.000 de persoane participă la reuniunea la nivel înalt, dintre care 45 sunt șefi de stat sau de guvern. Liderul de la Washington se va afla la Haga față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunță The Guardian. Secretarul general al NATO l-a asigurat pe Donald Trump, înainte de sosirea acestuia la Haga, că toți aliații au fost convinși să semneze documentul prin care se angajează că vor crește bugetul apărării la 5% din PIB.
Citește și:
Poza de grup a liderilor NATO, la finalul primei zile de summit
ACTUALIZARE 22.45 Liderii NATO, printre care președintele SUA, Donald Trump, secretarul general al alianței, Mark Rutte, premierii britanic și francez – Keir Starmer și Emmanuel Macron, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, dar și președintele României, Nicușor Dan au participat la poza oficială de grup, în fața Palatului Huis ten Bosch, după dineul găzduit de regele Willem-Alexander al Olandei şi de regina Maxima.
Donald Trump a ajuns la dineul găzduit de regele Olandei
ACTUALIZARE 22.15 Preşedintele american Donald Trump a ajuns ultimul la dineul găzduit marţi seară la Palatul Huis ten Bosch de regele Willem-Alexander al Olandei şi de regina Maxima.
Sosirea şefilor de stat şi de guvern la palatul din Haga a început în jurul orei locale 19:00 (n.r. 20:00 ora României), dar Trump a ajuns la dineu la mai bine de oră şi jumătate mai târziu, în jur de 20:40, după ce a aterizat la Haga cu o oră mai devreme.
La un moment dat, în timp ce era aşteptată sosirea preşedintelui Trump, covorul roşu derulat la Palatul Huis ten Bosch pentru venirea invitaţilor a fost ridicat de vânt. Mai multe persoane au fost rapid mobilizate pentru a întinde din nou covorul, dar au trecut minute bune până când liderul de la Casa Albă a ajuns în cele din urmă.
La fel ca mulţi alţi şefi de stat şi de guvern, Trump nu a fost însoţit de soţia sa, Melania, la eveniment.
Vizita președintelui SUA în Olanda va fi scurtă: acesta va participa la summit miercuri și se va întoarce direct la Washington DC pentru a se alătura eforturilor de a-i convinge pe senatori să adopte programul său de reducere a cheltuielilor publice – prioritizând apărarea și securitatea – înainte de sărbătoarea de pe data de 4 iulie (Ziua Independenței SUA).
Zelenski vrea ca țările europene NATO să ajute militar Ucraina cu 0,25% din PIB
ACTUALIZARE 21.35 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi, la summitul NATO de la Haga ca statele europene membre ale acestei organizaţii să finanţeze ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia cu cel puţin 0,25% din PIB-ul lor, avansând drept argument faptul că ţara sa luptă împotriva unei agresiuni ruse care în opinia sa ameninţă întreaga Europă, relatează agenţia EFE. Detalii aici.
Trump a ajuns în Europa pentru summitul anual al NATO
ACTUALIZARE 21.10 Aeronava Air Force One a aterizat pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, aducându-l pe Donald Trump la summitul NATO de la Haga, în cadrul căruia se așteaptă să facă un tur al victoriei cu privire la încetarea focului și încheierea aparentă a scurtului război Iran-Israel, arată The Guardian.
Reacțiile liderilor europeni în prima zi de summit
ACTUALIZARE 20.53 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat Europa „să vă faceți apărarea atât de puternică încât nimeni să nu îndrăznească să vă atace”, mobilizându-se în jurul noii ținte de cheltuieli propuse de 5% din PIB.
„Este pur și simplu de neconceput ca Rusia, cu o economie de 25 de ori mai mică decât cea a NATO, să fie capabilă să ne depășească în producție și în armament”, a declarat el.
Liderii europeni au sprijinit în mare măsură noul obiectiv de 5% din PIB, unii dintre aceștia – inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, afirmând că, în opinia lor, calendarul propus riscă să fie prea lent, iar Petr Pavel din Republica Cehă a declarat că această creștere reflectă nevoile „pe care le-am neglijat timp de decenii”, arată BBC News.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „nu este exagerat să numim acest summit istoric”, având în vedere importanța sa pentru creșterea cheltuielilor de apărare între membrii alianței, în timp ce premierul francez Giorgia Meloni a declarat în parlamentul italian că, dacă țara cheltuiește mai mult pentru apărare pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale, de aceste cheltuieli suplimentare ar trebui să beneficieze mai degrabă companiile italiene decât cele străine.
Ministrul polonez de Externe: Europa trebuie să tragă învățăminte din experiențele Ucrainei
ACTUALIZARE 19.50 Ministrul polonez de Externe, Radoslav Sikorski spune că Europa „trebuie să tragă învățăminte din ceea ce au făcut ucrainenii”, construind 200 de fabrici în trei ani „pentru că știu că sunt în timp de război”.
„Nu suntem în război, dar suntem în timp de criză, așa că trebuie să scurtcircuitam unele dintre procedurile noastre, procedurile de planificare, acest gen de lucruri”, a declarat acesta.
Mark Rutte, mesaj către Trump: „I-am făcut pe toți să semneze pe 5%”
ACTUALIZARE 19.17 În drum spre Haga, președintele american Donald Trump a postat pe platforma Truth Social un mesaj text din partea secretarului general al NATO, Mark Rutte.
În acesta, Rutte îl felicită pe Trump pentru „acțiunea decisivă în Iran” care a fost „cu adevărat extraordinară” și „ceva ce nimeni altcineva nu a îndrăznit să facă”.
Liderul NATO a adăugat în mesajul său că Trump „zboară spre un alt mare succes la Haga”, subliniind: „Nu a fost ușor, dar i-am făcut pe toți să semneze pe 5 la sută!”
Acesta adaugă:
„Donald, ne-ai condus la un moment foarte, foarte important pentru America și Europa, și pentru lume. Veți realiza ceva ce NICIUN președinte american nu a putut face în ultimele decenii”. Detalii aici.
Liderul ceh: Ținta de 5% reflectă nevoile urgente pe care „le-am neglijat timp de decenii”
ACTUALIZARE 19.04 Președintele ceh Petr Pavel, un general de armată în retragere, a dechis sesiunea NATO avertizând că aliații „nu vor fi în siguranță prin număr, ci prin capacități”.
„Comandantul suprem în Europa nu va lupta cu un grafic.
El va lupta cu trupe reale și capabilități concrete, inclusiv vecini strategici, și de aceea ar trebui să ne bazăm finanțarea pe cerințe reale care rezultă dintr-un proces de planificare a apărării NATO”.
El spune că noul obiectiv de 5% „reflectă nevoile pe care le-am neglijat timp de decenii, în special aici, în Europa”.
Kremlinul, despre creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor NATO
ACTUALIZARE 18.59 Kremlinul a comentat marţi că NATO se află pe calea militarizării galopante şi de aceea trebuie să prezinte Rusia drept un „demon al iadului”, pentru a justifica demararea unei mari creşteri a cheltuielilor de apărare de către statele membre, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este „în mare parte un efort irosit” de a asigura alianţa că nu aşa stau lucrurile, întrucât NATO este decisă să demonizeze Rusia. Detalii aici.
Nicușor Dan a ajuns la summitul de la Haga
ACTUALIZARE 18.47 Președintele României, Nicușor Dan a ajuns la Haga, Digi24 publicând imagini de pe aeroportul olandez, în care se observă și aeronava Spartan cu care a călătorit liderul de la Cotroceni.
Summitul NATO va reprezenta o oportunitate majoră pentru a reconfirma unitatea și solidaritatea Aliaților, precum și trăinicia relației transatlantice, care rămâne fundamentul Alianței Nord-Atlantice, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
În cadrul Summitului, liderii vor adopta decizii importante cu privire la creșterea investițiilor pentru apărare, pentru a asigura forțele, capabilitățile, resursele, infrastructura și reziliența necesare întăririi pe mai departe a posturii NATO de descurajare și apărare colectivă.
Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al NATO
ACTUALIZARE 17.34 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat un mesaj pe platforma X, alături de imagini de la întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu ocazia primei zile de summit al alianței, organizat la Haga.
„Îi mulțumesc secretarului general Mark Rutte pentru întâlnire și pentru invitația la summitul Alianței Nord-Atlantice. Acesta este un semnal clar că Ucraina rămâne printre prioritățile de pe agenda NATO. Am coordonat pașii în cadrul summitului și am discutat așteptările noastre comune cu privire la rezultatele acestuia. Ucraina se așteaptă ca declarația finală a summitului să includă semnale de sprijin continuu pentru ucraineni în lupta lor împotriva agresiunii ruse. (….) Prioritatea noastră actuală este consolidarea apărării aeriene și sprijinirea dezvoltării producției interne de apărare cu asistență din partea țărilor Alianței”, a precizat liderul de la Kiev.
Mesajul lui Trump în drum spre summit
ACTUALIZARE 17.22 Summit-ul NATO este „în cel mai rău caz, mult mai calm” decât criza Israel-Iran, a afirmat, într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump.
„Mă îndrept spre NATO unde, în cel mai rău caz, va fi o perioadă mult mai calmă decât cea prin care tocmai am trecut cu Israelul și Iranul. Aștept cu nerăbdare să văd toți prietenii mei europeni foarte buni, și alții. Să sperăm că multe vor fi realizate!”
Incendiu lângă calea ferată din Amsterdam în zi de summit
ACTUALIZARE 17.19 Poliţia olandeză a declarat marţi că suspectează că un act criminal a fost cauza unui incendiu care a perturbat traficul feroviar în Olanda, unde a început un summit NATO la Haga. Incendiul a izbucnit marţi dimineaţă în apropiere de liniile de cale ferată din Amsterdam, deteriorând cablurile electrice, a declarat operatorul feroviar Prorail, relatează Reuters.
Serviciile feroviare între Amsterdam şi aeroportul Schiphol din apropiere şi între aeroport şi oraşul central Utrecht au fost suspendate până la noi ordine.
„Poliţia consideră în mod expres că este posibil să fi fost comisă o infracţiune şi investighează în continuare incidentul. Căutăm posibili martori”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru Reuters.
Ursula von der Leyen: Rusia va fi capabilă să ne testeze apărarea până în 2030
ACTUALIZARE 17.09 Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Rusia va fi capabilă să „ne testeze apărarea până în 2030”, ea făcând apel la „noi moduri de a face lucrurile”, arată Sky News.
De asemenea, von der Leyen promite să creeze „condiții fanvorabile și corecte” pentru îmbunătățirea achizițiilor, atât în cadrul UE, cât și cu țările candidate și alți parteneri-cheie, precum Regatul Unit.
Ea avertizează: „Trebuie să fim pregătiți să ieșim din zona noastră de confort. Trebuie să fim pregătiți să explorăm noi modalități de a face lucrurile, reunind tehnologia și apărarea, civilii și militarii din Europa și, desigur, din afara Uniunii Europene.”
Volodimir Zelenski se va întâlni cu Donald Trump la Haga
ACTUALIZARE 17.01 O întâlnire în marja summitului NATO, la Haga, între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său american Donald Trump este prevăzută miercuri, a declarat marţi un oficial de rang înalt de la preşedinţia ucraineană pentru AFP, potrivit news.ro. Detalii aici.
Mark Rutte: Membrii NATO, dispuși să crească cheltuielile de apărare
ACTUALIZARE 16.50 Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat că „nu este un lucru dificil” să convingă membrii să accepte să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB din cauza amenințării crescânde din partea Rusiei – și a subliniat că Trump rămâne „absolut” angajat să sprijine alianța.
Într-un interviu acordat în ajunul summitului alianței occidentale, Rutte a declarat pentru The Guardian că toți cei 32 de membri au convenit să crească cheltuielile pentru apărare deoarece „miza este foarte mare” după invazia Moscovei în Ucraina.
În conformitate cu acordul planificat, membrii NATO se vor angaja să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, cu un procent suplimentar de 1,5% alocat investițiilor mai largi legate de securitate, inclusiv securitatea cibernetică și informațiile.
Rutte a declarat: „Situația de securitate s-a schimbat atât de mult, iar oamenii știu că atunci când vine apelul (n.r. în cazul unui atac asupra unui membru NATO) … acum trebuie să oferiți efortului colectiv, ceea ce ați promis, că ar fi bine să aveți lucrurile acolo.”
Este de neconceput ca Rusia să ne depășească, afirmă secretarul general al NATO
ACTUALIZARE 16.33 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, își reiterează apelul privind necesitatea de a face presiuni pentru creșterea investițiilor și a producției militare.
„Există o veche zicală romană, dacă vrei pace, pregătește-te pentru război. Este o idee simplă, fă-ți apărarea atât de puternică încât nimeni să nu îndrăznească să te atace. Astăzi, avantajul militar al NATO este contestat agresiv de Rusia, care se reînarmează rapid, sprijinită de tehnologia chineză și înarmată cu arme iraniene și nord-coreene. Trebuie să ne unim, să inovăm și să obținem rezultate și exact despre asta este vorba în acest forum”.
„Trebuie să facem mai mult. Trebuie să o facem mai bine și împreună, și trebuie să o facem acum”.
„Este pur și simplu de neconceput ca Rusia, cu o economie de 25 de ori mai mică decât cea a NATO, să fie capabilă să ne depășească ca producție și armament”, a precizat liderul Alianței Nord-Atlantice, adăugând că „trebuie să cheltuim mai mult pentru a preveni războiul. Trebuie să câștigăm acest nou război al producției. Despre asta este vorba la acest summit”.
Știrea inițială
Prima întâlnire NATO a lui Trump din al doilea mandat
Aceasta va fi prima întâlnire NATO a lui Trump de la realegere. În trecut, el a făcut comentarii furioase despre membrii alianței care profită de garanțiile de securitate americane. Aliații europeni sunt disperați să-i demonstreze că se înșală. Ei speră să-l convingă să nu retragă trupele sau capacitățile americane de pe continent, notează BBC într-o analiză.
„Relațiile cu Europa au fost atât de tensionate de când Trump s-a întors la Casa Albă – din cauza tarifelor comerciale și a altor discuții – încât acum câteva săptămâni nici măcar nu eram siguri că va apărea la acest summit”, a spus un diplomat de nivel înalt, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru publicația citată.
„Având în vedere că Rusia și China caută slăbiciunile Occidentului, asta ar fi fost un dezastru.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a conceput acest summit în jurul lui Trump. El a urmărit să-l flateze prin acordarea unor creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare, pentru a demonstra că europenii își vor asuma acum mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
Rutte speră, de asemenea, că, menținând întâlnirea axată exclusiv pe bani, va evita orice potențiale ciocniri sau izbucniri între Trump și aliații săi. Acest plan pus la punct cu grijă s-ar putea prăbuși.
În funcție de următoarea mișcare a Iranului, comandantul-șef al SUA ar putea decide în ultimul moment să rămână în Situation Room de la Washington.
Riscul unei ciocniri între Donald Trump și liderii europeni
Dacă va veni în Europa, așa cum e de așteptat, cum va fi posibil să nu se vorbească despre Orientul Mijlociu, având în vedere ce este în joc? Asta ar introduce riscul unei dispute între președintele SUA și aliații europeni, care au pledat pentru diplomație în locul bombardamentelor când a venit vorba de Iran.
Lui Trump îi plac victoriile și este foarte intransigent. Nu va vrea să simtă nicio dezaprobare la reuniunea NATO.
Separat, i se asigurase o victorie de neuitat la summit, țările europene angajându-se să cheltuiască un procent uriaș de 5% din PIB pentru apărare – exact așa cum a cerut el în primele săptămâni la Casa Albă.
„Acest summit este despre credibilitate”, așa cum spune ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.
Însă Spania a susținut duminică că a obținut o exceptare de la noul plan de cheltuieli – lucru pe care Rutte l-a negat ulterior.
Și alți aliați din Europa care se luptă să găsească banii suplimentari sunt nerăbdători.
Nu este clar dacă SUA vor semna declarația de la sfârșitul summitului
Concluzia este: Europa trebuie să mențină SUA de partea marilor puteri militare și nucleare. Așa a reușit Rutte să-i convingă pe liderii reticenți – cu excepția Spaniei – să se alăture noilor eforturi de a cheltui sume mari. Este un angajament masiv.
Dar, așa cum a spus fosta ambasadoare a SUA la NATO, Julianne Smith, chiar și în acest caz, nu există absolut nicio garanție cu Trump.
Nu este clar dacă SUA vor semna o declarație de la sfârșitul summitului din această săptămână care să identifice Rusia drept principala amenințare la adresa alianței NATO.
Încrederea Europei în SUA, ca protector suprem, a fost zdruncinată de abordarea aparent blândă a lui Trump față de Moscova și de presiunea sa dură asupra Kievului, în timp ce încearcă să pună capăt războiului din Ucraina.
În plus, vineri seară, aproape că se puteau auzi diplomații europeni scrâșnind din dinți, după ce Trump a justificat cu nepăsare obiectivul enorm de 5% pentru cheltuieli de apărare pe care l-a cerut aliaților, scutindu-se în același timp pe sine și pe SUA de la acest angajament.
„Nu cred că ar trebui, dar cred că ei ar trebui”, a spus el. „Susținem NATO de atât de mult timp… Așa că nu cred că ar trebui, dar cred că țările NATO ar trebui, absolut.”
Pe de altă parte, se poate spune că liderii Europei ar fi trebuit să fie mai bine pregătiți până acum în ceea ce privește autoapărarea.
Poate fi cel mai direct și mai imprevizibil, dar Trump nu este nicidecum primul președinte american care dorește să mute atenția și investițiile militare din Europa către alte zone prioritare, în special Indo-Pacific. Președintele Obama a fost foarte clar în această privință încă din 2011.
SUA are arme nucleare depozitate în Italia, Belgia, Germania și Olanda. Are 100.000 de soldați pregătiți de luptă staționați în toată Europa, dintre care 20.000 în țări est-europene membre NATO, trimiși acolo de președintele Biden după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Trupele din estul Europei ar putea fi primele retrase de SUA
Continentul ar putea compensa deficitul de trupe, mai ales având în vedere că Germania și Polonia intenționează să își consolideze semnificativ forțele terestre în următorii ani. Însă dependența Europei de SUA este mai profundă, spune Malcolm Chalmers, director general adjunct al Institutului Regal al Serviciilor Unite.
Europa se bazează pe Washington pentru colectarea de informații, supraveghere, capacitățile forțelor aeriene și comandă și control. SUA au jucat un rol esențial de conducere în cadrul NATO, reunind membrii și forțele sale.
Acestea sunt exact capacitățile rare și de care are nevoie armata americană în Asia, spune Chalmers. Dacă ar fi eliminate din Europa, ar dura foarte mult timp pentru a fi replicate.
Nu cu mult timp în urmă, multe țări NATO din Europa evitau să-și dezvolte capabilități continentale, cum ar fi extinderea umbrelei nucleare a Franței la alți aliați, de teamă că SUA ar putea spune: „Ei bine, nu mai aveți nevoie de noi. Plecăm!”
Însă acum, Europa este obligată să își asume o responsabilitate mai mare în materie de securitate, nu doar pentru a încerca să convingă Washingtonul să rămână – ci și în cazul în care președintele SUA decide să se retragă din Europa într-o măsură mai mare sau mai mică.
Nimeni nu știe care sunt intențiile lui Trump. Liderii europeni ai NATO au fost extrem de ușurați recent, când administrația sa a anunțat că generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Americane, Alexus Grynkewich, va prelua funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa, ocupată în mod tradițional de SUA în NATO. Aceasta a implicat angajamentul față de alianța de apărare.
Însă Washingtonul își desfășoară propria analiză a cheltuielilor militare și ale apărării. Anunțurile sunt așteptate în toamnă. Se consideră puțin probabil să existe noi fonduri americane pentru Ucraina. Și este foarte probabil ca cei 20.000 de soldați suplimentari din Europa de Est să fie primele forțe americane retrase de pe continent, atrage atenția BBC.
Clivajul est-vest, greu de împăcat
În ciuda acestui fapt, Polonia declară că va participa la summitul NATO din această săptămână într-o dispoziție încrezătoare. Spre deosebire de Spania, Varșovia consideră că dă un exemplu – cheltuind o parte mai mare din venitul național pentru apărare (în prezent 4,7% din PIB) decât orice alt membru NATO, inclusiv SUA. Ținta sa, spune Varșovia, este de a construi cea mai puternică armată terestră din Europa.
În timpul Războiului Rece, Polonia a trăit sub umbra Uniunii Sovietice. Țara se învecinează cu Ucraina. Nu este greu să-i convingi pe polonezi că apărarea este o prioritate absolută.
Pentru politicienii din țări mai îndepărtate de Rusia, argumentul este mai dificil. Presa spaniolă a fost plină de speculații conform cărora dezacordurile privind cheltuielile pentru apărare ar putea răsturna guvernul de coaliție precar al țării.
Încercând să-l îmbuneze pe Trump prin acceptarea cerințelor sale privind cheltuielile de apărare, dar și pe liderii europeni cu probleme financiare mai mari, NATO propune să împartă obiectivul de 5% în două părți: 3,5% din venitul național anual pentru apărare, iar încă 1,5% din PIB să fie cheltuit pe probleme „legate de apărare”, cum ar fi extinderea porturilor maritime de marfă din Olanda, de exemplu, sau investițiile Franței în securitatea cibernetică.
Decizii dificile ale guvernelor naționale pentru banii suplimentari investiți în Apărare
Aceasta situație are avantajul suplimentar de a aduce Europa în concordanță cu cheltuielile militare ale SUA, de 3,4% din PIB – un reper psihologic uriaș, spune Camille Grand, fost secretar general adjunct pentru investiții în apărare la NATO și acum expert în apărare la Consiliul European pentru Relații Externe.
Dar, indiferent cum te joci cu cifrele, vorbim despre guverne care trebuie să cheltuiască miliarde în plus pentru apărare. Banii trebuie să vină de undeva.
Fie taxe noi – o metodă pe care Estonia a încercat-o – fie mai multe împrumuturi, ceea ce va fi extrem de costisitor pentru țări precum Italia, care au deja sume mari de datorii guvernamentale. O altă opțiune este o reducere a cheltuielilor cu asistența socială.
Prin intermediul Analizei Strategice a Apărării, Regatul Unit a subliniat recent publicului necesitatea unor cheltuieli militare suplimentare, însă Chalmers spune că nici Downing Street, nici majoritatea celorlalte guverne europene nu și-au pregătit pe deplin electoratul pentru compromisurile pe care le vor necesita noile investiții uriașe în apărare.
Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este esențial. Aliații NATO au solicitat o fereastră de 7-10 ani. Secretarul general al NATO a sugerat că ar putea fi prea târziu. Având în vedere că economia Moscovei se află într-o stare de război, Rusia va putea ataca o țară NATO în termen de cinci ani, spune el.
Editor : C.A. | Ș.R.
