Megaracheta Starship, dezvoltată de SpaceX, compania deţinută de Elon Musk, pentru a merge pe Lună şi pe Marte, a realizat luni un nou zbor de test reuşit, dar care e posibil să nu fie suficient pentru a reduce la tăcere criticile experţilor, îngrijoraţi cu privire la întârzierile înregistrate în dezvoltarea rachetei, informează AFP şi Space.com.
Colosul metalic cu o înălţime de peste 120 de metri, echivalentul unui imobil cu circa 40 de etaje, s-a înălţat în mijlocul unui nor dens de fum în prima parte a serii de luni, din Texas. Starship, cea mai mare şi mai puternică rachetă construită vreodată de SpaceX, a încheiat cu succes misiunea de încercare suborbitală, dublând astfel succesul înregistrat de zborul de încercare precedent, din luna august.
În timp ce cele două trepte ale rachetei s-au separat în aer, SpaceX a condus cu succes mai multe teste şi manevre asupra propulsorului şi a navei, înainte să-şi finalizeze călătoria în apă aşa cum era prevăzut, în aplauzele inginerilor care au asistat la transmisia zborului pe ecrane gigantice, scrie Agerpres.
Acest cel de-al 11-lea zbor de test, desfăşurat cu succes asemenea precedentului din luna august, permite companiei americane să avanseze cu acest proiect, după o serie neagră de teste de la începutul anului 2025, marcate de explozii în timpul zborului.
NASA a ales Starship pentru prima misiune cu echipaj uman din cadrul programului său Artemis, care îşi propune să-i readucă pe astronauţii americnai pe Lună pentru prima dată după era misiunilor Apollo. Dacă totul merge conform planului, Starship va aseleniza astronauţi în apropierea polului sud selenar pentru prima dată în cadrul misiunii Artemis 3, a cărei lansare a fost programată pentru 2027.
Punctul forte al navei spaţiale Starship este capacitatea sa preconizată de a transporta sarcini utile incredibil de mari cu o frecvenţă uluitoare. Vehiculul este capabil să transporte în spaţiu 165 de tone, iar ambele trepte ale sale – propulsorul Super Heavy şi o treapta superioară cunoscută sub numele de Starship, sau pe scurt Ship – sunt proiectate să fie complet şi rapid reutilizabile.
Musk a fost prezent luni seară pentru a urmări personal lansarea zborului Starship 11. Dar nu de la punctul de control al lansării. „Aceasta este cu adevărat prima dată când voi fi afară şi voi urmări racheta”, a spus Musk în timpul unei scurte apariţii la transmisiunea live de lansare a SpaceX. „Va fi mult mai visceral aşa”.
Rivalităţi spaţiale
Succesul acestui zbor nu elimină însă temerile în creştere privind stadiul dezvoltării rachetei, care ar trebui să efectueze primele sale zboruri spre Marte în 2026 şi să le permită americanilor revenirea pe Lună în 2027.
Potrivit unei analize recente realizate de un panel de experţi independenţi, versiunea modificată a Starship destinată alunizării ar putea avea întârzieri de „ani”, ceea ce ar duce la amânarea şi mai mult a calendarului programului Artemis al NASA.
Statele Unite riscă astfel să fie devansată de China, putere rivală care se ambiţionează de asemenea să trimită echipaj uman pe Lună până în 2030.
„Este foarte puţin probabil să ajungem pe Lună înaintea Chinei”, a declarat în septembrie fostul şef al NASA, Jim Bridenstine, în faţa unei comisii senatoriale, îndemnând Washingtonul să dezvolte un Plan B.
Miza este mare, administraţia Trump referindu-se deschis la „o a doua cursă spaţială”, de data aceasta în faţa Chinei, după cea dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
„Mii de provocări tehnice”
În ciuda criticilor, Elon Musk, cunoscut pentru previziunile lui foarte optimiste, continuă să fie încrezător în această megarachetă, cea mai puternică construită vreodată, deşi rămân în continuare, aşa cum chiar el a recunoscut, „mii de provocări tehnice de depăşi”.
Cel mai bogat om de pe planetă şi fost consilier apropiat al preşedintelui american Donald Trump a revoluţionat deja sectorul spaţial cu rachetele sale reutilizabile produse în serie şi domină în prezent piaţa lansărilor comerciale.
Prin intermediul Starship, concepută pentru călătorii interplanetare, ţinteşte încă şi mai sus, încercând să demonstreze manevre tehnice care nu am mai fost realizate până acum.
Strategia de recuperare integrală a propulsorului Super Heavy şi a navetei Starship – pe care SpaceX a demonstrat-o de trei ori până în prezent cu Super Heavy, deşi nu încă cu Ship – va permite o inspecţie şi o realimentare super-rapide, permiţând potenţial lansarea Starship de mai multe ori pe zi dintr-un singur loc, potrivit lui Musk.
Lansarea de astăzi, prin coincidenţă, a avut loc la aniversarea unui an de la prima captură istorică a unui propulsor Super Heavy de către SpaceX, în timpul zborului de testare Starship Flight 5.
Lansările test din acest an au început sub auspicii nefavorabile pentru Musk şi compania sa. În timpul a trei lansări de testare consecutive – Zborul 7 în ianuarie, Zborul 8 în martie şi Zborul 9 în mai – SpaceX a pierdut prematur segmentul Ship al megarachetei. În timpul zborurilor 7 şi 8, etapa superioară a explodat la mai puţin de 10 minute după lansare, trimiţând o ploaie de resturi asupra unor părţi din Caraibe. În timpul zborului 9, Ship s-a destrămat la reintrarea în atmosfera Pământului.
SpaceX a pierdut o altă navă spaţială în iunie, de data aceasta la baza stelară: vehiculul care era pregătit pentru Zborul 10 a explodat pe standul de testare, forţând compania să pună în funcţiune o altă navă spaţială. Dar acea etapă superioară de înlocuire a funcţionat bine, la fel ca şi partenerul său Super Heavy: Zborul 10, care a fost lansat pe 26 august, a fost un succes complet. Racheta s-a întors pe Pământ conform planului pentru o aterizare în Golful Mexic la aproximativ 6,5 minute după lansare, iar Ship a făcut acelaşi lucru în Oceanul Indian o oră mai târziu.
Ship a reuşit, de asemenea, să reaprindă unul dintre motoarele sale Raptor în spaţiu, demonstrând o abilitate care va fi crucială pentru viitoarele misiuni pe Lună şi Marte. Vehiculul a desfăşurat, de asemenea, câteva încărcături utile – opt versiuni fictive ale sateliţilor Starlink ai SpaceX, care au fost lansate pe aceeaşi traiectorie suborbitală cu cea a lui Ship.
Zborul 11 a repetat aceste succese astăzi. Principalele obiective ale Zborului 11 au fost aceleaşi ca şi cele ale Zborului 10 – aducerea navei Super Heavy în Golful Mexic şi acţiunea similară cu nava Ship în largul coastei Australiei de Vest, după o reaprindere în spaţiu a unui motor Raptor şi desfăşurarea a încă opt sateliţi Starlink.
Au existat însă câteva diferenţe importante. De exemplu, SpaceX a folosit astăzi o nouă strategie de aprindere la aterizare cu propulsorul Super Heavy, testând o configuraţie a motoarelor care va fi utilizată de versiunea de generaţie următoare a propulsorului.
Zborul 11 a marcat, de asemenea, al doilea zbor repetat al unui Super Heavy: acelaşi booster a efectuat şi Zborul 8. SpaceX a schimbat doar nouă dintre cele 33 de motoare Raptor ale sale înainte de zborul de astăzi, ceea ce înseamnă că 24 dintre ele au fost testate în zbor.
SpaceX a modificat şi Ship puţin, pentru a colecta date care ar putea ajuta viitoarele sale călătorii înapoi pe Pământ. De exemplu, SpaceX a îndepărtat plăcile ecranului termic pentru a testa la stres anumite „zone vulnerabile” ale etajului superior.
Filmul misiunii
Toate acestea au mers conform planului în Zborul 11, care a început cu o lansare de la Baza Stelară din Texas la ora locală 18:23 (23:23 GMT). Super Heavy şi Ship s-au separat la aproximativ 2,5 minute de la lansare, iar racheta a amerizat la punct fix în Golful Mexic la patru minute după aceea.
„Felicitări întregii echipe SpaceX”, a spus Jake Berkowitz, inginer principal de propulsie la SpaceX, după ce uriaşa rachetă a atins apa. „A fost incredibil!”
Ship a desfăşurat cele opt încărcături utile pe o perioadă de şase minute, care a început la aproximativ 19 minute după lansare, când vehiculul se afla la 192 de kilometri deasupra Pământului. Vehiculul a reuşit, de asemenea, scurta sa reaprindere a motorului Raptor, care a avut loc la puţin sub 38 de minute după lansare.
Ship s-a întors apoi pe Pământ, supravieţuind căldurii intense a reintrării, în ciuda îndepărtării selective a plăcilor de protecţie termică. Vehiculul a reuşit o manevră de înclinare, apoi a amerizat în Oceanul Indian la puţin peste 66 de minute după lansare. Amerizarea a fost exactă, fiind aflată în raza vizuală a unei camere montate pe o geamandură, instalată în prealabil de SpaceX.
„Am promis entuziasm maxim”, a spus Berkowitz spre sfârşitul transmisiunii web de lansare de astăzi. „Şi Starship a livrat!”
Citește și:
VIDEO Test reuşit pentru Starship. După o serie de eşecuri, mega-racheta lui Elon Musk marchează o revenire de succes
Editor : B.E.
