Bărbatul din Bihor care, potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile sub paravanul unei asociaţii umanitare, audiat miercuri la sediul central al DIICOT, are calitatea oficială de suspect. Avocatul său a declarat, miercuri, că Viorel Paşca se declară „categoric” nevinovat. Apărătorul bihoreanului mai spune că situaţia caselor în care acesta găzduia sute de oameni bătrâni şi bolnavi este cunoscută de aproximativ 20 de ani de către toate autorităţile statului român.
„Are calitatea oficială de suspect în dosarul deschis la DIICOT pentru constituirea unui grup infracţional organizat, grupul fiind el, nevasta şi copiii, şi pentru infracţiunea de trafic de persoane, 210 acte materiale din ce am înţeles eu. Cam astea ar fi acuzaţiile, pe scurt, formulate de către DIICOT. Deci au calitatea oficială de suspecţi domnul Paşca şi membrii familiei sale”, a declarat avocatul acestuia.
Întrebat cum răspunde la aceste acuzaţii, avocatul lui Paşca a spus: „Categoric nevinovat”.
În legătură cu faptul că ani de zile nu s-a intrat în legalitate, deşi au fost mai multe controale, avocatul lui Vioel Paşca a spus că situaţia acestuia şi a oamenilor nevoiaşi pe care i-a ajutat este veche de aproximativ 20 de ani.
„E o chestiune cunoscută de 20 de ani de către toate autorităţile”, a mai spus avocatul lui Viorel Paşca.
Viorel Paşca a ajuns, miercuri dimineaţă, la sediul Structurii Centrale a DIICOT pentru a fi audiat în dosarul instrumentat de procurori ai direcţiei în care este acuzat, alături de alte persoane, membri ai familiei sale, de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Întrebat de jurnalişti despre acuzaţiile grave din acest dosar, Viorel Paşca nu a făcut alte declaraţii, ci a răspuns scurt, fără alte explicaţii: „Voi ştiţi mai multe decât mine”.
Procurori ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi poliţişti ai Direcţiei Investigaţii Criminale au făcut, marţi, 27 de percheziţii la locuinţele unor persoane şi la sediile unor firme şi al unei instituţii publice din judeţul Bihor, în cazul reţelei care ar fi exploatat, în ultimii şase ani, sute de persoane vulnerabile sau bolnave psihic, aduse din mai multe spitale din ţară, sub paravanul unei asociaţii umanitare. Potrivit anchetatorilor, liderul reţelei, în vârstă de 55 de ani, ar fi obţinut sume imense de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, pensii, indemnizaţii de handicap, ajutoare de înmârmântare şi alte ajutoare şi beneficii sociale.
CITEȘTE ȘI Zeci de percheziţii în Bihor, în cazul unei reţele acuzate că a exploatat, în ultimii şase ani, sute de persoane vulnerabile sau bolnave psihic, sub paravanul unei asociaţii umanitare/ Decedaţii, îngropaţi ilegal/ Celulă de criză la Ministerul Muncii
Cercetările, declanşate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcţiei Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au scos în evidenţă că, începând cu anul 2020, bărbatul, în calitate de lider, împreună cu alţi trei suspecţi, a constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care au aderat şi pe care au sprijinit-o alţi şapte membri, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile.
„Astfel, sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată a indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani”, precizează sursele citate.
Potrivit aceloraşi surse, din actele de urmărire penală a reieşit că, între 2020 şi iunie 2026, liderul grupului infracţional organizat, cu sprijinul membrilor, a recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-au menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.
„Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deţinea capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială. Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii, precum şi faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privaţi, pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt licenţiate în condiţiile legii”, arată anchetatorii.
CITEȘTE ȘI Riscuri majore pentru bolnavii din azilele ilegale de la Bihor/ DIICOT: Tratamentul, administrat fără indicaţii, de persoane necalificate/ Unele dintre ele nu ştiu să scrie şi să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiei – VIDEO
Potrivit aceleiaşi surse, pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menţinute într-o stare de dependenţă şi aservire, fără să le fie asigurate condiţiile minime necesare protejării sănătăţii, demnităţii şi integrităţii lor fizice şi psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă şi adecvată stării medicale şi diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecţiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicaţiilor medicale şi de către un personal necalificat şi insuficient. De altfel, reprezentanţii DIICOT au explicat, marţi, că medicamentele erau date de cele mai multe ori fără indicaţii chiar şi de către persoane care nu ştiu să scrie şi să citească şi care le identificau după culoarea cutiei.
De asemenea, investigaţiile efectuate au arătat că persoanele care au murit în spaţiile deţinute de către Paşca au fost înhumate pe un teren din apropierea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare.
Potrivit anchetatorilor, prin acest mecanism, Asociaţia Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă a creat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirma, în legătură cu acest caz, că nimeni nu poate lua în îngrijire, „pe persoană fizică”, sute de bătrâni vulnerabili, chiar dacă „are bune intenţii şi chiar dacă era clar că statul nu avea capacitatea necesară de a se ocupa cum trebuie”. Oficialul mai spunea că în 2016, când era ministru al Muncii, a cerut ca persoana în cauză să fie sprijinită pentru a intra în legalitate, însă aceasta „a refuzat cu obstinaţie” pe motiv că activitatea era desfăşurată ca persoană fizică.
„De atunci, situaţia a rămas total ambiguă: oamenii vulnerabili continuau să fie găzduiţi acolo, însă cadrul legal nu oferea instrumente pentru sancţionarea sau oprirea unei activităţi desfăşurate de o persoană fizică, în afara sistemului licenţiat de servicii sociale”, preciza Pîslaru.
Marţi, ministrul Dragoş Pîslaru a convocat o celulă de criză în cazul sutelor de victime exploatate în Bihor, vârstnici sau persoane cu dizabilităţi, inclusiv persoane cu afecţiuni psihice, precizând că autorităţile caută soluţii de cazare şi îngrijire adecvate pentru bătrâni şi bolnavi.
Potrivit Ministerului Muncii, Viorel Paşca nu are acreditare, şi nici servicii sociale licenţiate pentru activităţi de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane.
Paşca a intrat în vizorul autorităţilor încă din vara anului trecut, după un control al Ministerului Muncii, în urma căruia s-a stabilit că sute de persoane cu dizabilităţi erau găzduite necorespunzător în casele sale. Ministrul de la acea vreme, Florin Manole, considera situaţia „inacceptabilă” şi afirma că ea „va înceta, iar cei care au greşit vor fi traşi la răspundere”.
„Raportul Corpului de Control va fi înaintat către Parchet”, mai spunea Florin Manole, într-o postare pe Facebook.
Tot vara trecută, Digi 24 relata că trei miniştri fuseseră înştiinţaţi oficial despre situaţia caselor lui Viorel Paşca. Astfel, potrivit aceleiaşi surse, un fost primar din Tinca a sesizat Comisia pentru abuzuri din Parlament că acele case funcţionează ilegal, iar Comisia i-a informat pe Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii, Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătăţii, şi Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
Marţi seară, premierul interimar, Ilie Bolojan, a afirmat, la TVR 1, referitor la azilele ilegale din judeţul Bihor, că ceea ce ştie este din informaţiile publice apărute în cursul zilei, menţionând că DSU şi Ministerul Muncii au solicitat un ajutor de urgenţă pe care l-a aprobat pentru ca persoanele de la această asociaţie să fie relocate către alte instituţii din judeţele învecinate.
„Ştiu ceea ce am văzut astăzi din informaţiile publice. Ştiu că DSU şi Ministerul Muncii au solicitat un ajutor de urgenţă pe care l-am aprobat în această seară, în aşa fel încât persoanele care au fost ridicate de la această asociaţie să fie relocate către instituţii din judeţele limitrofe, în aşa fel încât aceşti oameni să îşi găsească un adăpost, pentru că fără alocarea acestui sprijin nu ar fi îndeplinit condiţiile pentru a fi cazaţi în centrele pe care le deţin instituţiile statului”, a declarat premierul interimar.
