Virusul West Nile a fost raportat în 12 ţări europene în actualul sezon de transmitere, iar extinderea zonelor afectate determină experţii europeni să solicite consolidarea supravegherii şi a măsurilor de control al ţânţarilor. România se numără printre ţările afectate, iar cea mai recentă raportare a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că infecţiile au fost înregistrate în mai multe judeţe şi în municipiul Bucureşti.
Autorităţile europene de sănătate publică monitorizează răspândirea virusului West Nile în sezonul estival din 2026, în contextul creşterii numărului de regiuni care raportează infecţii.
Virusul West Nile este transmis în principal prin înţepătura ţânţarilor infectaţi. Infecţia poate provoca simptome asemănătoare gripei, însă formele severe pot determina complicaţii neurologice, inclusiv meningită şi, în unele cazuri, comă.
Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) recomandă consolidarea supravegherii şi a măsurilor de control al ţânţarilor în Europa
Datele raportate pentru 2026 arată că infecţii cu virusul West Nile au fost înregistrate în 12 ţări europene: Albania, Austria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Spania.
În total, cazurile au fost raportate în 99 de regiuni. Italia şi Grecia au înregistrat cele mai multe infecţii, cu 311 şi, respectiv, 157 de cazuri.
În 21 dintre aceste regiuni a fost raportat pentru prima dată un caz de infecţie cu virusul West Nile.
Situaţia indică o extindere geografică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În intervalul corespunzător din 2025, cazurile fuseseră raportate în 67 de regiuni din nouă ţări europene.
ECDC atrage atenţia că răspândirea infecţiilor cu virusul West Nile are loc în paralel cu extinderea în Europa a unor specii invazive de ţânţari.
Centrul european consideră că această situaţie impune consolidarea capacităţii de supraveghere şi control.
Céline Gossner, expert ECDC în bolile transmise prin alimente şi apă, bolile transmise prin vectori şi zoonoze, subliniază necesitatea unei abordări coordonate la nivel european. Aceasta ar trebui să includă supravegherea populaţiilor de ţânţari, implicarea comunităţilor şi aplicarea unor măsuri specifice de control, însoţite de evaluarea impactului asupra mediului.
În Europa, majoritatea infecţiilor cu virusul West Nile sunt înregistrate din vară până în toamnă, iar transmiterea atinge de obicei nivelurile cele mai ridicate în august şi la începutul lunii septembrie.
ECDC estimează că în actualul sezon pot apărea noi cazuri.
Pentru infecţia cu virusul West Nile nu există un tratament specific, îngrijirea pacienţilor fiind una de susţinere.
În acelaşi timp, ECDC urmăreşte extinderea ţânţarilor din genul Aedes, care pot transmite alte infecţii virale, precum dengue şi chikungunya. Răspândirea acestor vectori, împreună cu extinderea zonelor în care este transmis virusul West Nile, determină autorităţile europene să insiste asupra supravegherii şi intervenţiilor coordonate împotriva ţânţarilor.
Ce arată datele pentru România
La nivel european, datele ECDC plasează România printre ţările cu cea mai extinsă distribuţie geografică a infecţiilor raportate, cu 14 zone în care au fost înregistrate cazuri dobândite local. România ocupă astfel locul al treilea dintre cele 12 ţări după numărul de zone afectate, după Italia şi Grecia.
Cele mai recente date furnizate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că, în perioada 3 iunie – 20 august 2026, în România au fost înregistrate 34 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile. Dintre acestea, 26 au fost confirmate, iar opt au fost clasificate drept cazuri probabile.
Au fost înregistrate şi două decese, ambele la persoane vârstnice cu comorbidităţi.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în Bucureşti, urmat de judeţele Călăraşi şi Giurgiu. În funcţie de locul probabil al expunerii, cazurile au fost înregistrate în Bucureşti şi în 14 judeţe: Argeş, Bihor, Botoşani, Călăraşi, Cluj, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Satu Mare, Suceava şi Vaslui. Pentru cazul atribuit judeţului Harghita, INSP precizează că expunerea a avut loc în altă ţară.
În ceea ce priveşte distribuţia pe vârste, grupele 50-59 de ani şi 70-79 de ani au înregistrat câte şapte cazuri. Alte şase cazuri au fost raportate la persoane de 80 de ani şi peste. În grupele de vârstă 40-49 de ani şi 60-69 de ani au fost înregistrate câte patru cazuri.
Infecţii au fost raportate şi la persoane mai tinere: trei cazuri la grupa de vârstă 20-29 de ani, două la 30-39 de ani şi un caz la 15-19 ani.
Dintre cele 34 de cazuri, 22 au fost înregistrate la persoane din mediul urban şi 12 la persoane din mediul rural. Distribuţia pe sexe a fost aproape egală: 16 femei şi 18 bărbaţi.
INSP recomandă populaţiei să reducă expunerea la ţânţari prin purtarea hainelor care acoperă braţele şi picioarele, utilizarea substanţelor repelente şi montarea plaselor de protecţie la ferestre. Printre măsurile indicate se numără şi eliminarea recipientelor cu apă stătută şi a altor locuri din jurul gospodăriilor în care se pot dezvolta ţânţarii.