Volumul lucrărilor de construcţii a avut în primele nouă luni ale anului un avans de 9,3%, potrivit datelor publicate de Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea vine în special din lucrările de întreținere și reparații, în timp ce construcțiile noi au avansat mult mai lent, cu doar 1,2%. Antoanela Comșa, Deputy CEO într-o companie de dezvoltare imobiliară, a explicat pentru redacția Digi24.ro de ce creșterea este firească, dar și ce riscuri ascunde.
INS arată că luna septembrie a fost mult mai activă decât august, cu o creștere de 17,8% a volumului total al lucrărilor de construcții.
Avansul a fost vizibil la toate categoriile: întreținere și reparații curente, care au urcat cu peste 28%, lucrări de construcții noi, aflate în creștere cu aproape 16%, și reparații capitale, cu peste 13%.
Creșteri au fost raportate și la clădirile rezidențiale și nerezidențiale, dar și la construcțiile inginerești.
„Era logic să crească volumul lucrărilor în această perioadă. Sunt multe investiții în derulare, inclusiv proiecte prin PNRR sau susținute de stat. În plus, lunile de la primăvară la toamnă sunt cele mai potrivite pentru construcții, și toată lumea încearcă să avanseze cât mai mult înainte de venirea iernii”, a explicat Antoanela Comșa.
De ce a explodat activitatea în septembrie
Creșterea semnificativă din septembrie se explică și prin ritmul în care constructorii își organizează activitatea.
„Noi începem mult lucrări în septembrie și octombrie, pentru că putem finaliza structurile până în primăvară. Tehnologia ne permite să lucrăm și iarna la partea de structură, dar finisajele și instalațiile sunt mult mai ușor de executat pe vreme caldă. Este posibil ca multe proiecte deja începute să fi accelerat exact în luna septembrie, ceea ce a dus la această creștere față de august”, a explicat Comșa, pentru Digi24.ro.
Comparând septembrie 2025 cu septembrie 2024, creșterea totală este de 8,2%.
Diferențele pe categorii, însă, sunt mari: reparațiile capitale au crescut cu peste 60%, în timp ce lucrările noi au avansat lent, iar reparațiile curente au înregistrat chiar o scădere.
„Mulți dezvoltatori au pus pe pauză proiectele noi pentru că nu știau dacă vor exista finanțări. Autoritățile au anunțat că unele lucrări neîncepute nu vor mai primi fonduri. Iar dacă nu ai bugetul asigurat până la capăt, nu are sens să începi. O lucrare abandonată se degradează și generează pierderi”, a explicat aceasta.
Această reorientare către reparații și modernizări are efecte directe asupra pieței locuințelor. „Dacă sunt mai puține proiecte noi, cererea se mută pe ceea ce există deja, iar prețurile cresc. Vedem o majorare de aproximativ 20% a prețului locuințelor față de anul trecut”, a transmis Comșa.
Efectele economice: locuri de muncă, taxe și presiune pe buget
Sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai importante pentru economie, iar orice schimbare în ritmul lucrărilor are consecințe în lanț.
„Construcțiile au un aport uriaș la PIB. Când se lucrează, statul încasează TVA, impozit pe profit și contribuții. Când se vând locuințe, din nou intră bani la buget. Dar dacă proiectele se opresc, companiile nu mai pot susține costurile, reduc numărul de muncitori și apar șomeri. Asta pune presiune pe bugetul statului prin ajutoarele sociale”, a avertizat Antoanela Comșa.
Ea a subliniat că sectorul construcțiilor nu funcționează singur, ci susține o întreagă rețea economică: „Dacă nu se mai comandă materiale, producătorii sunt afectați. Dacă nu se angajează muncitori, scad veniturile din taxe. Iar când economia nu încasează cât trebuie, toată lumea resimte acest lucru.”
Chiar dacă INS raportează o creștere solidă a activității în primele nouă luni ale anului, dinamica pieței arată o schimbare importantă: se lucrează mai mult la reparații și modernizări, dar se construiesc mai puține proiecte noi.
„Dacă finanțările rămân incerte, proiectele noi vor fi tot mai puține, iar prețurile locuințelor vor continua să urce. În plus, piața muncii ar putea suferi dacă investițiile se reduc. Orice creștere din statistici trebuie privită în context. Dacă nu există continuitate și predictibilitate, sectorul devine vulnerabil”, este concluzia Antoanelei Comșa.
CITEȘTE ȘI: Salariul mediu net a ajuns la 5.443 de lei în septembrie. Expert: „Salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența”
