România trebuie să meargă în fața partenerilor europeni cu un plan de reducere a cheltuielilor și a găurii bugetare uriașe. Doar că, în lipsa unui consens politic, acest plan încă nu există. De altfel, secretarul de stat din ministerul de Finanțe Alin Andrieş, care ne reprezintă la ECOFIN, a explicat la Digi24 că măsurile nu se pot analiza dacă nu sunt trecute de Guvern sau Parlament. Așa că eventualele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână din luna iulie, dacă vor fi adoptate până atunci.
Andrieş a participat astăzi la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare, în urma căreia Consiliul a arătat că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului bugetar.
„În cazul în care, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, nu a adoptat măsuri efective, se poate, pe cadrul european, să se adopte alte măsuri, să spunem, care să determine suspendarea fondurilor europene sau altfel, precum prevăd regulamentele. Dar asta într-o etapă ulterioară”, a spus Andrieş.
Deoarece România nu a adoptat măsurile cu privire la creşterea veniturilor, trebuie să ajusteze creşterea cheltuielilor în acest an, la 2,8% şi în anul următor la 2,6%.
„Din cele comunicate de reprezentanţii Comisiei Europene, având în vedere evoluţia de la începutul acestui an şi faptul că România nu a adoptat măsurile cu privire la creşterea veniturilor, se va ajusta acest grafic, această traiectorie a ratelor de creştere maximală a cheltuielilor nete, în sensul că, aferent anului 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%, urmând ca în perioada următoare să fie relativ similar cu valorile înscrise în planul structural. Creşterea maximală a cheltuielilor nete înseamnă cu cât poate să crească cheltuiala în 2025 comparativ cu cheltuielile în 2024, ţinând cont de trei elemente.
Pe de o parte, cheltuială primară netă reprezintă cheltuielile totale minus cheltuielile cu dobânzile plătite, minus cheltuielile aferente implementării fondurilor europene sau contribuţiei implementării fondurilor europene. De asemenea, se ţine cont de măsurile discreţionare de creştere a venitului, astfel încât, per total, ţinând cont cu cât creşti veniturile, poţi să creşti şi cheltuielile astfel încât să se încadreze în această limită”, a explicat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, traiectoria de ajustare a cheltuielilor nete determină ca, la finalul anului 2030, respectiv în 2031, România să înregistrez un deficit fiscal sub nivelul de 3% din PIB. El a subliniat, totodată, că, cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai mică, cu atât amplitudinea ar trebui să fie mai mare.
„Cu cât perioada de implementare este mai mică, cu atât amplitudinea ar trebui să fie mai mare, astfel încât efectul nominal să fie similar. De aceea, cu cât setul de măsuri cu privire la reducerea cheltuielilor – creşterea veniturilor va fi mai repede adoptat, cu atât amplitudinea necesară va fi mai redusă. De exemplu, dacă dorim să avem un efect de 1% din PIB, dacă este aplicat la începutul anului este necesar 1%, dacă este aplicat la finalul primului semestru este nevoie de 2%, dacă este aplicat la finalul trimestrului trei este nevoie de 4%”, a spus el.
Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020 şi subliniază, în comunicatul publicat vineri, că ţara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depăşesc valoarea de referinţă de 3% stabilită în tratate.
„Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există „factori relevanţi” atenuanţi care să fie luaţi în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea schimba această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscale cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant”, se precizează în documentul citat de Agerpres.
Consiliul Afaceri Economice şi Financiare a aprobat, în 21 ianuarie 2025, Planul Bugetar-Structural al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele şi investiţiile propuse.
Potrivit ministrului Finanţelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmăreşte stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investiţiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 şi creând premisele sustenabilităţii finanţelor publice.
România a primit recomandări de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030) şi încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB. După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB.
Editor : M.B.
