Expunerea zilnică la substanţe chimice din plastic, încă din copilărie, poate avea efecte negative de durată asupra sănătăţii, crescând riscul de boli cronice precum obezitate, infertilitate, astm şi tulburări de dezvoltare cerebrală, arată o amplă analiză realizată de cercetătorii de la NYU Langone Health, publicată recent în revista ştiinţifică The Lancet Child & Adolescent Health. Analiza a fost publicată în contextul discuţiilor pentru un Tratat Global privind Plasticul, negociat sub egida ONU, care îşi propune să impună limite obligatorii în producţia şi utilizarea acestui material.
Analiza, bazată pe sute de studii care au evaluat mii de femei însărcinate, nou-născuţi şi copii, a identificat trei clase majore de substanţe chimice cu efecte dăunătoare: ftalaţii (utilizaţi pentru a face plasticul flexibil), bisfenolii (care îi conferă rigiditate) şi substanţele perfluoroalchilate – PFAS (care fac materialele rezistente la căldură şi impermeabile). Aceste substanţe se găsesc frecvent în ambalaje alimentare, produse cosmetice şi chiar bonuri fiscale.
Potrivit autorilor, aceste substanţe se eliberează în mediu pe măsură ce plasticul este folosit, încălzit sau supus unor tratamente chimice, formând microparticule care pot fi ingerate. În organism, ele declanşează inflamaţii persistente şi perturbă funcţionarea sistemului endocrin, care reglează numeroase procese biologice.
Studiile au demonstrat, de asemenea, o legătură între expunerea timpurie la aceste substanţe şi probleme de dezvoltare cerebrală, inclusiv scăderea IQ-ului şi tulburări de neurodezvoltare precum autismul sau ADHD (tulburare de deficit de atenţie şi hiperactivitate).
„Rezultatele noastre arată că plasticul joacă un rol în apariţia precoce a multor boli cronice care persistă până la vârsta adultă. Dacă ne dorim să avem copiii sănătoşi şi să aibă o viaţă lungă, trebuie să reducem utilizarea acestor materiale”, a declarat coordonatorul studiului, prof. dr. Leonardo Trasande, pediatru şi expert în sănătate publică la NYU Grossman School of Medicine, citat într-un comunicat.
Cercetătorii recomandă părinţilor câteva măsuri simple pentru a limita expunerea copiilor la substanţe toxice, cum ar fi înlocuirea recipientelor din plastic cu cele din sticlă sau oţel inoxidabil şi evitarea folosirii cuptorului cu microunde sau a maşinii de spălat vase pentru obiecte din plastic. În plus, medicii şi şcolile ar putea juca un rol important în informarea familiilor cu privire la riscuri şi alternative sigure.
Pe plan internaţional, autorii studiului subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte pentru reducerea utilizării obiectelor din plastic care nu sunt esenţiale, mai ales în comunităţile defavorizate, unde inegalităţile în sănătate sunt mai pronunţate.
Analiza a fost publicată în contextul discuţiilor, care au avut loc luna trecută la Geneva, pentru un Tratat Global privind Plasticul, negociat sub egida ONU, care îşi propune să impună limite obligatorii în producţia şi utilizarea acestui material. Tratatul aflat în curs de negociere reprezintă un efort internaţional de combatere a poluării cu plastic, peste 100 de ţări solicitând impunerea unor limite obligatorii în producţie.
Chiar dacă plasticul are aplicaţii esenţiale în medicină – de exemplu, în ventilatoare, tuburi de alimentaţie pentru nou-născuţi prematuri sau nebulizatoare pentru copiii cu astm – cercetătorii atrag atenţia asupra utilizării sale inutile în alte domenii, care poate fi evitată pentru a proteja sănătatea publică.
Studiul a fost finanţat de Institutele Naţionale pentru Sănătate (National Institutes of Health/NIH), din Statele Unite şi de mai multe organizaţii internaţionale, subliniind caracterul global al problemei şi urgenţa găsirii unor soluţii sustenabile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
