Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să menţină un nivel ridicat al investiţiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administraţia publică şi, în acelaşi timp, să pună economia pe baze mai sănătoase, afirmă liderul PNL, premierul Ilie Bolojan, care prezintă cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an. Conform lui Bolojan, proiectul de buget va fi aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului în această săptămână.
”Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârşitul săptămânii să fie aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil şi trebuie să răspundă simultan mai multor provocări”, afirmă Bolojan.
El subliniază că Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să menţină un nivel ridicat al investiţiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administraţia publică şi, în acelaşi timp, să pună economia pe baze mai sănătoase, acestea fiind, în opinia sa, cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an.
1. Reducerea deficitului bugetar şi consolidarea echilibrului financiar al statului
Conform lui Bolojan, prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,3 miliarde de lei.
”Această ajustare nu este doar un exerciţiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii şi al întregii societăţi. Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului şi veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil şi să îşi dimensioneze programele astfel încât diferenţa dintre venituri şi cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind priorităţile de cheltuire a banilor publici”, explică şeful Executivului.
2. Menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor
”În acelaşi timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiţii publice. De ce? Avem peste 20.000 de investiţii în diferite faze, în toate localităţile ţării, iar în anii trecuţi s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanţare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene”, precizează Ilie Bolojan.
El afirmă că prioritară este realizarea investiţiilor finanţate din PNRR.
Termenul pentru finalizarea absorbţiei PNRR este sfârşitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanţare din bugetul de stat.
Bugetul de investiţii propus în proiectul de buget creşte la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.
3. Costul ridicat al dobânzilor
”O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deşi dobânzile din piaţă au început să scadă, nivelul total al plăţilor rămâne ridicat din cauza creşterii accelerate a datoriei în ultimii ani”, spune prim-ministrul.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparaţie, această sumă înseamnă valoarea programului de investiţii Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcţiei autostrăzii Bucureşti–Paşcani.
4. Reducerea cheltuielilor de personal şi eficientizarea administraţiei
”Pentru a crea spaţiu în buget pentru serviciile publice şi pentru a menţine investiţiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele şi instituţiile publice trebuie să îşi reorganizeze structurile şi să facă economii. Nu va fi un proces uşor”, anunţă Ilie Bolojan.
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal şi menţinerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei.
”Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcţionăm mai multe resurse către investiţii şi dezvoltare şi să creăm o administraţie mai simplă, mai eficientă şi mai apropiată de cetăţeni”, explică prim-ministrul.
5. O economie mai sănătoasă pe termen lung
În opinia sa, pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide, ceea ce înseamnă, printre altele, creşterea numărului de oameni activi pe piaţa muncii, stimularea producţiei şi a exporturilor şi susţinerea investiţiilor private.
”Doar aşa putem crea mai multă valoare şi bunăstare pentru români, asigurând condiţiile necesare unei economii mai competitive şi mai rezistente. Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influenţa stabilitatea financiară a României şi ritmul de dezvoltare economică din următorii ani”, conchide Ilie Bolojan.
