Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu-Remus Moldovan, consideră că analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este „un demers necesar şi inevitabil”. Afirmaţia a fost făcută în contextul propunerii Ministerului Sănătăţii privind reducerea cu 20% a numărului de paturi la nivel naţional, în următorii trei ani. „Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem”, subliniază Moldovan. Şeful CNAS remarcă „dezechilibre majore” în sistem, precum „scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante” şi, în acelaşi timp, „deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”.
„În contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel naţional, Ministerul Sănătăţii a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem. Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi. În acelaşi timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral”, afirmă şeful CNAS, Horaţiu Moldovan, într-un comunicat de presă.
Acesta consideră că „mai grav” este că această abordare a dus la „dezechilibre majore”, respectiv scheme de personal „supradimensionate în secţii neperformante” şi, în acelaşi timp, „deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”.
Moldovan spune că a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcţiile de sănătate publică (DSP), să facă o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte.
„Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului şi cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei deservite. Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcţionăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor”, precizează Moldovan.
Şeful CNAS afirmă, după apariţia în spaţiul public a unor informaţii privind situaţia de la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), unde pacienţi oncologici ar fi fost trimişi acasă pe motiv că «nu sunt bani de la Casă», că această afirmaţie „nu reflectă realitatea”.
Potrivit lui Moldovan, datele arată clar:
• la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
• la 01.04 a fost încheiat un act adiţional pentru Programul Naţional de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
• la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
• la 29.04 a fost aprobat un nou act adiţional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei
În plus, adaugă sursa citată, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanţarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.
„Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanţării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată şi organizată la nivelul unităţii. Situaţii precum cele semnalate la IOB pot şi trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm şi finanţăm spitalele”, precizează Moldovan.
Potrivit aceleiaşi surse, analiza care va fi realizată la nivel naţional are la bază „indicatori clari şi obiectivi”, utilizaţi de casele de asigurări şi DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare judeţ: gradul de ocupare al paturilor; durata medie de spitalizare; numărul de cazuri externate; indicele de complexitate al cazurilor (case-mix); rata de utilizare a capacităţii spitalului; raportul internări/număr de paturi; structura pe specialităţi şi necesarul real din teritoriu; distribuţia resurselor umane (medici, asistenţi) raportată la activitate; eficienţa utilizării fondurilor contractate; corelaţia între finanţare şi serviciile efectiv prestate.
„Este important de înţeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienţi, ci acelea care rămân în mod constant neocupate şi care astăzi distorsionează finanţarea sistemului. În acelaşi timp, pe baza analizelor şi propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliaţie — un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliaţie, ceea ce face ca mulţi pacienţi să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat şi demn”, adaugă preşedintele CNAS.
Moldovan spune că ştie că mulţi pacienţi „privesc cu teamă sistemul public”, dar, în acelaşi timp, „nu îşi permit alternativa privată”.
„Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncţionalităţi. Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în faţa unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanţare”, menţionează Moldovan.
Acesta precizează că, în urma acestei analize, va propune Ministerului Sănătăţii „o repartizare corectă şi echilibrată” a numărului de paturi contractabile, iar ulterior va regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală şi performanţa.
„Ştim ce se întâmplă şi suntem determinaţi să reparăm finanţarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influenţelor salariale în tariful pe caz ponderat şi recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate şi adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populaţiei din zona deservită nu mai pot aştepta prea mult!”, încheie Horaţiu-Remus Moldovan.
