Preţul petrolului a crescut duminică seara la cel mai înalt nivel din iulie 2022, pe fondul sugestiilor administraţiei americane că războiul cu Iranul ar putea dura încă câteva săptămâni, în timp ce preşedintele Donald Trump a solicitat ajutorul comunităţii internaţionale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, relatează CNN.
Petrolul Brent, etalonul global, a crescut cu 2,9%, ajungând la aproximativ 106,12 dolari pe baril.
Petrolul american a crescut cu 2,6%, ajungând la 101,53 dolari.
Războiul condus de SUA şi Israel în Iran a intrat acum în a treia săptămână, provocând cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie. Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă vitală controlată de Iran, a fost efectiv închisă pentru trecerea petrolierelor încă de la începutul războiului. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol trece prin acest punct strategic.
Administraţia Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze îngrijorările legate de fluxurile de transport maritim. Trump a declarat că SUA vor trimite forţe navale pentru a escorta şi proteja petrolierele în timp ce acestea părăsesc Orientul Mijlociu. Însă administraţia a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când marina militară va fi pregătită să înceapă această misiune.
Sâmbătă, într-o postare pe Truth Social, Trump a cerut altor ţări să ajute la coordonarea redeschiderii strâmtorii pentru a restabili fluxul de petrol, „astfel încât totul să decurgă rapid, fără probleme şi bine”.
Preţurile petrolului tind să fie mai volatile în tranzacţiile după închiderea bursei, deoarece speculatorii îşi acoperă poziţiile atunci când volumul este mai mic. Duminica trecută, petrolul a atins aproape 120 de dolari pe baril, înainte de a se stabili la aproape 100 de dolari în cursul zilei de luni.
Trump a adăugat sâmbătă, într-o postare pe Truth Social, că SUA se vor coordona cu alte ţări din regiune pentru a restabili fluxul de petrol, „astfel încât totul să decurgă rapid, fără probleme şi bine”.
Însă Iranul a intensificat presiunea, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare şi prin ameninţarea că va ataca orice infrastructură de petrol şi gaze legată de SUA. De asemenea, mai multe petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului, pe 28 februarie.
Statele Unite au bombardat, de asemenea, Insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producţiei de petrol a Iranului. Administraţia Trump a declarat însă că a cruţat, deocamdată, producţia de petrol a Iranului.
MĂSURI LUATE PENTRU ATENUAREA CREŞTERII PREŢULUI LA PETROL
Tot în weekend, administraţia a depus eforturi pentru a extinde producţia americană, în vederea contracarării creşterii preţurilor la combustibil. Sâmbătă, a aprobat un nou proiect al BP în largul coastei Golfului Mexic – primul proiect nou al companiei de la dezastrul Deepwater Horizon. Iar secretarul pentru energie, Chris Wright, a ordonat companiei Sable Offshore Corp. să repună în funcţiune platformele petroliere offshore şi conductele de pe coasta sudică a Californiei.
Ţările membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie au convenit, de asemenea, miercuri să elibereze 400 de milioane de barili de petrol de urgenţă. Este cea mai mare acţiune colectivă a agenţiei, dar petrolul din America şi din ţările europene nu va fi eliberat până la sfârşitul lunii martie.
Preţurile la benzină în SUA au crescut din cauza perturbărilor pe scară largă din sectorul petrolier, înregistrând o creştere de 24% până la o medie de 3,70 dolari pe galon de la începutul războiului. Această creştere ameninţă să submineze unul dintre principalele argumente ale lui Trump: că preţurile la benzină au scăzut în timpul celui de-al doilea mandat al său, mai ales când preţurile au coborât sub 3 dolari pe galon, în decembrie, cel mai scăzut nivel din mai 2021.
Totuşi, închiderea strâmtorii nu afectează doar petrolul. Fermierii din întreaga lume se bazează pe îngrăşămintele transportate prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar putea afecta preţurile produselor alimentare. Iar produsele perisabile transportate — precum lactatele, fructele, legumele şi peştele — ar putea fi primele mărfuri care vor deveni mai scumpe.
