Italienii se vor prezenta la urne, duminică şi luni, pentru un referendum privind o reformă judiciară propusă de prim-ministrul Giorgia Meloni, pe care oponenţii săi o acuză că subminează independenţa puterii judecătoreşti, informează AFP.
Acest vot, pentru care nu este necesar un cvorum, riscă să se transforme într-un referendum privind liderul italian, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2027.
Guvernul condus de Giorgia Meloni consideră această reformă constituţională indispensabilă pentru a garanta imparţialitatea sistemului judiciar.
Într-un mesaj video publicat săptămâna aceasta, Meloni a calificat-o drept „o ocazie istorică de a face sistemul judiciar mai meritocratic, mai responsabil şi mai eficient”.
Opoziţia vede în aceasta o încercare de a pune sub control magistraţii, criticând o reformă care nu abordează problemele de fond, precum procesele prea lungi sau închisorile supraaglomerate.
Elly Schlein, preşedinta Partidului Democrat (centru-stânga), a denunţat un proiect de lege redactat defectuos şi care „slăbeşte independenţa puterii judecătoreşti”.
Reforma vizează separarea carierelor judecătorilor de cele ale procurorilor şi modifică funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organismul care supraveghează toţi magistraţii şi se ocupă de repartizări, mutări şi promovări.
Un eşec al referendumului ar fi o lovitură dură pentru Meloni, care conduce din octombrie 2022 un guvern de coaliţie de o stabilitate neobişnuită. Ea a exclus însă categoric ideea de a demisiona în cazul unei înfrângeri.
Secţiile de votare se vor închide luni la ora 14:00 GMT, iar rezultatele sunt aşteptate în aceeaşi zi. Ultimele sondaje indică faptul că cele două tabere sunt la egalitate.
Fostul prim-ministru conservator Silvio Berlusconi era cunoscut pentru conflictele sale cu justiţia, pe care o acuza că este de stânga, dar Meloni şi miniştrii săi au criticat, de asemenea, în repetate rânduri deciziile pe care le consideră prea îngăduitoare, în special în materie de imigraţie.
Opunându-se acestei reforme, peste 80% dintre membrii Asociaţiei Naţionale a Magistratilor Italieni (ANM) au participat la o grevă de o zi în februarie 2025.
În cadrul unei dezbateri publice de luna trecută, ministrul Justiţiei, Carlo Nordio – care calificase criticile judecătorilor drept „litanii capricioase” – a declarat că reforma ar permite să se pună capăt unui „mecanism para-mafiot” din cadrul sistemului judiciar.
Şefa cabinetului său, Giusi Bartolozzi, a stârnit critici aprige declarând că reforma va permite „scăparea” de magistraţii care acţionează ca „plutoane de execuţie”.
Cel mai controversat aspect al reformei se referă la modificările aduse CSM, ai cărui membri erau până acum aleşi de colegii lor şi de Parlament. Reforma ar împărţi CSM în două consilii distincte: unul pentru judecători, celălalt pentru procurori, şi ar fi creată o nouă curte disciplinară compusă din 15 membri. Trei membri ar fi numiţi de preşedintele Republicii, alţi trei ar fi aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă întocmită de Parlament, iar nouă ar fi aleşi prin tragere la sorţi dintre judecători şi procurori.
Pentru avocatul de penal Franco Moretti, care conduce campania pentru „nu”, noua curte disciplinară riscă să devină „potenţial braţul armat al politicii”. „În caz de nevoie, ar putea fi folosită pentru a regla conturile, ca să spunem aşa, cu acea parte a puterii judecătoreşti care a îndrăznit să o atingă”, a declarat el recent.
A doua măsură constă în împiedicarea judecătorilor sau a procurorilor să treacă de la o funcţie la alta, chiar dacă doar o mică minoritate face acest lucru. Din 2022, aceştia au dreptul să-şi schimbe postul o singură dată în primii zece ani de carieră. Acest sistem este considerat de mulţi magistraţi ca un bastion împotriva ingerinţelor politice, dar susţinătorii reformei afirmă că relaţiile prea strânse dintre procurori şi judecători sunt în detrimentul acuzaţilor.
