BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an şi estimează că rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior. Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor -, şi va descreşte apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului ţintei de 1,5-3,5%.
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, a anunţat BNR.
Rata anuală a inflaţiei şi-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87 la sută, de la 9,31 la sută în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansată în mică măsură de scăderile minore de dinamică consemnate pe segmentele energie şi preţuri administrate, precum şi la nivelul inflaţiei de bază. Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o creştere uşoară de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condiţiile în care influenţele venite în acest interval din scumpirea combustibililor şi din reamplificarea moderată a dinamicilor pe segmentele LFO şi produse din tutun le-au devansat întrucâtva pe cele decurgând din scăderea semnificativă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi din decelerarea uşoară a inflaţiei de bază.
În luna aprilie 2026, rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,71 la sută, în principal ca efect al creşterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili şi preţuri administrate, sub influenţa unor efecte de bază nefavorabile şi a ascensiunii cotaţiei petrolului, căreia i s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în aprilie 2026 la 9,5 la sută, de la 8,6 la sută în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,0 la sută în aprilie 2026, de la 7,3 la sută în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0 la sută în aprilie 2026, de la 6,8 la sută în decembrie 2025.
„Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor -, şi va descreşte apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste aşteptări în trimestrul IV 2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior”, transmite BNR.
Incertitudini crescute sunt însă asociate, în actualul context politic intern, măsurilor potenţial adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, arată BNR.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
