În următorii 15 ani, România va putea să investească peste 2,5 miliarde de lei în infrastructura care va permite prevenirea inundaţiilor, după ce Parlamentul a adoptat, astăzi, proiectul iniţiat de Diana Buzoianu, ministrul Mediului şi deputat USR. Adoptarea legii privind mecanismul economic al apei reprezintă şi adoptarea unui jalon important din PNRR, a cărui ratare ar fi costat România 1 miliard de euro, arată formaţiunea.
”Aducem bani pentru infrastructura critică împotriva inundaţiilor. Adică, alocăm bani pentru baraje, nu doar ţinem discursuri despre cum sunt ele importante. Astăzi, a trecut proiectul de lege pe care l-am depus în Parlament privind finanţarea lucrărilor critice la baraje, diguri şi poldere. Proiectul are la bază studiul realizat de Banca Mondială care a scos la iveală faptul că lucrări critice la baraje, diguri şi poldere nu au fost realizate în ultimii ani pentru că, pur şi simplu, nu au avut buget alocat. Acelaşi studiu a arătat că, dacă am menţine ritmul de alocare bugetară, nu vom putea realiza în următorii 15 ani nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă, darmite să derulăm lucrări noi de infrastructură. După negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene am propus un plan care să nu impacteze preţul energiei şi să nu afecteze populaţia, dar care să asigure finanţarea care să ne permită să accelerăm investiţiile necesare pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Pe scurt: am creat un mecanism care să protejeze o parte importantă de comunităţi în faţa inundaţiilor”, a declarat ministrul mediului, Diana Buzoianu.
Proiectul adoptat de Camera Deputaţilor prevede actualizarea cu inflaţia, în 2026, a contribuţiei la MWh pentru operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, majorarea cu 2%, în 2027, a contribuţiilor şi tarifelor pentru fiecare categorie de utilizatori de apă, cu excepţia contribuţiei pentru irigaţii – apa brută de suprafaţă şi subteran, majorarea cu circa 4%, în 2028 şi 2029, a contribuţiilor şi tarifelor pentru fiecare categorie de utilizatori de apă, cu excepţia contribuţiei pentru irigaţii.
”Astfel, în final, în 2029, va fi cumulată o creştere generală de 10% a tarifelor faţă de anul 2026. Banii încasaţi în plus se vor duce într-un fond dedicat investiţiilor în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor”, precizează USR în comunicatul oficial.
USR precizează că inundaţiile costă bugetul de stat, în fiecare an, până la 1,5% din PIB.
