Înşelătoriile telefonice se află, pentru prima dată, pe primul loc în topul incidentelor raportate la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC). Astfel, în prima jumătate a anului, 42% dintre raportări fac referire la fraude prin telefon (vishing), 14% au fost fraude de tip phishing şi 13% au fost fraude prin SMS (smishing). Potrivit DNSC, la nivel naţional, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române cu competenţe în investigarea infracţiunilor informatice au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. „Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase”, afirmă Mihai Rotariu, manager în cadrul DNSC.
Potrivit DNSC, la nivel naţional, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române cu competenţe în investigarea infracţiunilor informatice au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel naţional, rămăseseră în curs de soluţionare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Investigaţii Criminale, Poliţia Română.
„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenţi la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoţia, urgenţa, urmată de solicitarea de date. Iniţiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliţia Română, societatea civilă şi presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii şi poveşti folosite în tentativele de fraudă, sunt esenţiale – prevenţia rămâne la fel de importantă ca reacţia în faţa atacurilor cibernetice”, a afirmat, la o dezbatere privind cele mai recente metode de fraudă digitală, Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC.
DNSC mai informează că peste şase din zece persoane cu vârsta de peste 50 de ani spun că au experimentat cel puţin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situaţie. Persoanele în vârstă cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate într-un studiu.
Potrivit studiului, românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie şapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului naţional: 66% dintre respondenţi spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituţii (spoofing şi metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.
„Phising-ul, adică trimiterea linkurilor frauduloase către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziţia a doua (63%), iar la mică distanţă se află ofertele pentru produse sau servicii la preţuri nerealist de mici şi mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum şi de investiţiile false şi promisiunile financiare nerealiste (56%)”, arată DNSC.
Potrivit aceluiaşi studiu, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacţioneze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape şapte din zece respondenţi (69%) spun că au apelat la Poliţie sau alte autorităţi, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În acelaşi timp, peste o treime (36%) au verificat informaţiile înainte de a reacţiona şi unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul. Doar 11% dintre respondenţi recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.
Recomandări de protecţie împotriva fraudelor online:
• Fiţi suspicioşi dacă primiţi mesaje sau e-mailuri alarmante care încearcă să vă convingă să executaţi o acţiune în grabă: „rezervarea dumneavoastră va fi anulatată în 24 de ore”, „contul dumneavoastră va fi suspendat”.
• Nu accesaţi niciodată linkuri sau ataşamente provenite din surse necunoscute, dacă mesajul este neaşteptat sau dacă suspectaţi că este ceva în neregulă. Contactaţi echipa platformei, pe un canal de comunicare diferit, pentru a vă asigura de autenticitatea mesajului.
• Nu instalaţi aplicaţii la solicitarea unor presupuşi agenţi de investitii, prin care să le oferiţi control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer. Atenţie: ulterior, aceştia vor putea avea acces deplin la conturile bancare, datele personale şi vor putea efectua orice operaţiune doresc!
• Daca aveţi nevoie de ajutor în efectuarea unei operaţiuni, contactaţi banca.
• Asiguraţi-vă că nu vă aflaţi pe un site clonă, care arată similar cu cel oficial, dar care foloseşte un nume de domeniu diferit sau scris greşit (o literă lipsă sau în plus poate fi un indiciu).
• Nu vă autentificaţi niciodată în aplicaţia de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail şi nu accesaţi linkuri promovate. Folosiţi doar aplicaţia instalată pe mobil sau tastaţi adresa URL a aplicaţiei într-o nouă pagină web.
• Fiţi atenţi la ofertele întâlnite pe internet care par „prea bune pentru a fi adevărate”. Dacă acestea conţin expresii precum „investiţii cu profit garantat” sau „câştiguri de nerefuzat”, cel mai probabil vin de la fraudatori.
• Nu finalizaţi niciodată o operaţiune până nu vă asiguraţi că este ceea ce vă doriţi. Citiţi cu atenţie SMS-urile primite de la bancă şi asiguraţi-vă că validaţi operaţiunea dorită.
• Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, informaţi-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC, secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank şi site-ul sigurantaonline.ro.
