Industria vinului din Franţa traversează o perioadă critică, iar producţia ar putea coborî în 2026 la cel mai redus nivel din ultimii aproape 70 de ani, după o vară cu temperaturi record şi secetă severă, potrivit CNBC.
Acesta ar fi al treilea an consecutiv de scădere a producţiei.
În Burgundia, Florent Latour, CEO-ul Maison Louis Latour, cel mai mare proprietar de podgorii Grand Cru din regiune, spune că recolta a fost de calitate, dar mult prea mică. ”Puţină ploaie în plus ar fi produs o recoltă fantastică din ambele puncte de vedere, dar a trebuit să ne mulţumim cu calitatea şi cu aproximativ jumătate dintr-o recoltă”, a declarat el.
Problemele nu mai sunt limitate la regiunile tradiţional mai calde. Jean-Marie Cardebat, profesor şi specialist în sectorul vinurilor la INSEEC Grande École, afirmă că nicio regiune viticolă franceză nu mai este ferită de valurile de căldură. Paradoxal, Valea Loarei şi Champagne, cu climate mai temperate, au fost printre cele mai afectate, în timp ce Bordeaux şi Languedoc-Roussillon au raportat recolte mai mari decât anul trecut.
Cardebat consideră că Franţa este slab pregătită pentru schimbările climatice, inclusiv din cauza infrastructurii limitate pentru irigaţii. În Spania, spune el, reţelele de irigaţii sunt mai dezvoltate, în timp ce în Franţa utilizarea acestora este permisă doar în situaţii excepţionale.
Recoltarea începe cu aproape o lună mai devreme decât în trecut
Temperaturile ridicate modifică şi calendarul viticulturii. Maison Louis Latour a început anul acesta recoltarea pe 14 august, cea mai timpurie dată din istoria domeniului.
”Dacă analizăm fiecare deceniu, mijlocul perioadei de recoltare vine cu trei zile mai devreme la fiecare zece ani, astfel încât, în esenţă, ne-am deplasat cu o lună faţă de anii 1930”, a explicat Latour.
Schimbările climatice intensifică şi dezbaterea privind regulile stricte ale sistemului francez de denumiri de origine. Chateau Lafleur a renunţat anul trecut la prestigioasele denumiri oficiale Pomerol şi Bordeaux pentru cele şase vinuri ale sale, susţinând că regulile privind irigaţiile, densitatea plantaţiilor şi soiurile de struguri îi împiedicau adaptarea suficient de rapidă la schimbările climatice.
Franţa riscă să cadă pe locul trei mondial
Recolta slabă din acest an ar putea împinge Franţa pe locul trei între ţările producătoare de vin, după ce în urmă cu 12-15 ani ocupa primul loc, înaintea Italiei. Italia este acum clar în frunte, iar Spania ar putea depăşi Franţa, potrivit lui Cardebat.
Presiunile financiare asupra producătorilor sunt tot mai mari. Cardebat spune că numărul falimentelor din sectorul vinului s-a triplat între 2019 şi 2025 şi avertizează că 2026 ar putea fi la fel de dificil. Guvernul francez a anunţat la sfârşitul verii un program de ajutor de peste un miliard de euro pentru agricultorii şi viticultorii afectaţi de căldură.
În acelaşi timp, consumul de vin continuă să scadă. Ponderea francezilor care consumau vin în mod obişnuit a coborât de la aproape 50% în 1960 la sub 10% în 2018, iar inflaţia şi tarifele din ultimii cinci ani au contribuit la acumularea stocurilor.
Producătorii reduc acum suprafeţele cultivate: aproximativ 20.000 de hectare de viţă-de-vie au fost eliminate numai în regiunea Bordeaux din 2023, iar în 2026 aproximativ 4% din viile Franţei urmează să fie scoase din producţie printr-un program guvernamental care oferă viticultorilor 4.000 de euro pentru fiecare hectar eliminat definitiv.
Industria caută în paralel noi surse de creştere, de la vinuri în ambalaje şi formate noi, inclusiv produse gata de consum, până la extinderea pe pieţe precum SUA, Brazilia, alte state din America de Sud, India şi Africa. Latour consideră că viitorul depinde şi de atragerea generaţiilor tinere, inclusiv prin vinuri de calitate mai accesibile ca preţ.