Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că decizia Curţii Europene de Justiţie cu privire la prescirerea faptelor de corupţie este în acord cu ceea ce cred românii. ”Este o mare frustrare în societate şi îmi pare rău că oamenii din Justiţie nu o văd, pentru că eu cred că trebuie să existe un parteneriat între societate şi Justiţie”, adaugă Oana Gheorghiu.
”Cred că decizia Curţii Europene de Justiţie vine să confirme ceea ce românii simt, că este foarte nedrept ca faptele de corupţie să se prescrie şi să existe această posibilitate care a dus la multe dosare care s-au închis fără să existe o pedeapsă. Este o mare frustrare în societate şi îmi pare rău că oamenii din Justiţie nu o văd, pentru că eu cred că trebuie să existe un parteneriat între societate şi Justiţie şi oamenii şi-au pierdut încrederea în Justiţie, ceea ce e un lucru rău”, a afimat Oana Gheorghiu, vineri seară, la B1 TV.
Vicepremierul interimat a arătat că majoritatea celor care lucrează în sistemul de Justiţie sunt oneşti şi şi-au ales această meserie ”să facă dreptate”, ea fiind convinsă că aceşti oameni nu sunt fericiţi cu atitudinea cetăţenilor faţă de Justiţie nu din cauza lor.
”Acum şi Justiţia ar trebui să tragă un semnal de alarmă către politicieni să corecteze legile care trebuie corectate, pentru că este foare frustrant să vezi că se aşteaptă şi se întind dosare pe ani de zile, până când intervine prescripţia şi oameni care au furat, care au făcut fapte de corupţie rămân nepedepsiţi”, a adăugat Gheorghiu.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat, în 16 iulie, o hotărâre importantă în cauza Lin II, prin care a stabilit că interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României cu privire la prescripţia răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în materia fraudei grave care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. Decizia continuă linia trasată în cauza Lin I şi are efecte semnificative asupra dosarelor penale aflate încă pe rol.
În aceeaşi zi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacţionat printr-un set de precizări în care îşi apără raţionamentul juridic. Instanţa supremă afirmă că rolul său nu este de a opune dreptul Uniunii altor standarde europene, ci de a asigura o aplicare loială, previzibilă şi coerentă a normelor juridice.
ÎCCJ susţine că soluţia sa din 2022 nu a urmărit să ignore dreptul european, ci să aplice dreptul Uniunii prin prisma garanţiilor oferite de Carta drepturilor fundamentale şi prin raportare la nivelul de protecţie consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Din această perspectivă, instanţa supremă consideră că standardele europene nu trebuie văzute ca fiind în competiţie, ci ca parte a unui sistem juridic coerent.
