Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi ţinând cont de perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă de deficitele gemene încă mari sau incertitudinile generate de situaţia politică internă. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au menţinut relativ constante şi în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ajustarea descrescătoare, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa din 8 iulie.
De asemneea, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
„Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au menţinut relativ constante şi în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuşi lent şi pe o traiectorie moderat sinuoasă, în con-textul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate,” arată BNR.
În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro şi-a anulat în mare parte corecţia descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, şi a rămas apoi cantonat pe noul palier, doar uşor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai, iar raportul leu/dolar s-a menţinut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, în condiţiile accentuării la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe pieţele fi-nanciare internaţionale, se precizează în document.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţia aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum şi incertitudinile generate de situaţia politică internă”, se arată în Minuta BNR.
Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au subliniat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării pla-fonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3 la sută în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5 la sută în decembrie 2026 şi la 2,7 la sută în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat, au remarcat membrii Consiliului”, se precizează în material.
Cât priveşte balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei, s-a convenit că aceasta rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind în principal incertitudinile asociate evoluţiei cotaţiilor gazelor naturale şi altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi efectele indirecte potenţial exercitate pe plan intern de şocul energetic global, inclusiv prin intermediul preţurilor unor bunuri intermediare şi finale importate.
Reprezentanţii BNR au evidenţiat însă şi ampla ajustare descendentă a cotaţiei petrolului din luna iunie şi indiciile unui an agricol bun, cu implicaţii favorabile la nivelul preţurilor LFO şi ale altor mărfuri agroalimentare, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor şi a gazelor naturale asupra preţurilor unor bunuri şi servicii.
Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni dezinflaţioniste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată, au arătat membrii Consiliului, evocând din nou decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB – mai ales în contextul persistenţei mărite a inflaţiei de bază –, dar şi dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată spre finale anului 2025 şi în trimestrul I 2026, precum şi perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele trimestre, în principal pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025.
Evoluţiile au fost acompaniate de scăderea consumului privat în ultimele trimestre, inclusiv sub impactului şocului energetic global, precum şi de consolidarea trendului descendent al dinamicii costurilor salariale din industrie/sectorul privat, ale căror efecte dezinflaţioniste sunt aşteptate să se manifeste de asemenea cu întârziere, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Într-o asemenea conjunctură, riscul ca nivelul şi ascensiunea recentă a ratei anuale a inflaţiei să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, arată BNR.
Redresare uşoară a activităţii economice
Membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare uşoară a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026, şi mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.
„S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 faţă de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili. În cazul exportului net este însă probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluţiei acestuia, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a diminuat marginal ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creştere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au atenuat contracţia în termeni anuali în prima lună a trimestrului II”, se menţionează în document.
Incertitudini mari rămân totuşi asociate, inclusiv în actuala situaţie politică in-ternă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv, au susţinut membrii Consiliului.
„Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumato-rilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european şi mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare”, arată BNR.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti, se mai precizează în document.
