Hamas a confirmat vineri că a acceptat un acord care prevede dezarmarea sa şi retragerea treptată a Israelului din Gaza, a doua etapă a planului iniţiat de Statele Unite pentru a pune capăt războiului dintre mişcarea islamistă palestiniană şi Israel, relatează AFP.
La aproape 24 de ore după anunţul făcut de Donald Trump, guvernul israelian nu reacţionase încă oficial la acord, dar ministrul israelian de extremă dreapta Itamar Ben Gvir l-a denunţat ca fiind „inacceptabil pentru Israel”.
Încetarea luptelor din Gaza „înseamnă să acceptăm ca Hamas să pregătească următorul masacru”, a afirmat Ben Gvir, referindu-se la atacul fără precedent lansat de mişcarea palestiniană împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul.
„Avem un acord cu Israelul. Israelul este foarte mulţumit de acesta. Israelul ne-a ajutat şi s-a arătat foarte cooperant în această privinţă”, a reiterat, la rândul său, în faţa jurnaliştilor de la Camp David, preşedintele Donald Trump.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat „singura veste bună” venită dintr-o regiune atât de afectată de război.
În teritoriul îngust şi suprapopulat, unde situaţia umanitară rămâne extrem de îngrijorătoare, locuitorii oscilează între scepticism şi speranţă. Israelul „nu respectă acordurile”, „vor găsi ceva” pentru a relua luptele, crede Ahmed Aal, un şofer de taxi în vârstă de 37 de ani.
„Poporul a plătit preţul cu sânge. Hamas nu ar mai trebui să aibă absolut niciun rol în Gaza”, susţine, la rândul său, Mohammed Hamdouna, un profesor strămutat.
CINE ADMINISTREAZĂ GAZA ŞI CUI VA FI PREDAT ARMAMENTUL
La mai mult de nouă luni de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu, în cazul căruia ambele părţi se acuză reciproc că îl încalcă, responsabili ai Hamas au confirmat pentru AFP că s-a ajuns la un acord „privind problema armelor” mişcării şi „o retragere progresivă” a forţelor israeliene.
Însă nu va exista „nicio retragere” fără „o dezarmare reală” a Hamas, a subliniat vineri o sursă politică israeliană, Israelul cerând demilitarizarea Fâşiei Gaza.
Forţele israeliene ocupă peste 60% din teritoriu, o zonă delimitată de cea controlată de Hamas printr-o „linie galbenă” de demarcaţie.
Acordul, o foaie de parcurs în 15 puncte, publicat vineri de „Consiliul de pace” al lui Trump, prevede încetarea operaţiunilor militare ale ambelor părţi şi intrarea în teritoriu a Comitetului Naţional pentru Administrarea Gazei (NCAG), care va gestiona viaţa de zi cu zi în această zonă pe durata perioadei de tranziţie.
Această structură, compusă din tehnocraţi palestinieni, îşi are în prezent sediul în Egipt, fiind împiedicată de Israel să intre în Gaza.
NCAG va prelua treptat, conform unui calendar stabilit, procesul de dezarmare şi depozitare a armamentului greu al Hamas, a bazelor sale de producţie militară, a depozitelor de arme şi a tunelurilor, fără nicio predare de arme către Israel sau către organizaţii non-palestiniene.
Operaţiunea va fi corelată cu o retragere treptată a Israelului. Punerea în aplicare a acordului va fi supravegheată de un Comitet internaţional de verificare (IVC).
Textul prevede, de asemenea, desfăşurarea temporară în Gaza a Forţei internaţionale de stabilizare (ISF) – aflată în curs de formare conform planului lui Donald Trump – pentru a supraveghea respectarea încetării focului şi a garanta transportul ajutorului umanitar.
„SINUCIDERE POLITICĂ”?
Hamas mizează acum pe mediatori şi pe „Consiliul de pace” pentru a obliga Israelul să respecte termenii acordului, a declarat pentru AFP Ghazi Hamad, un membru al echipei de negociere a mişcării.
Înaltul reprezentant pentru Gaza din cadrul „Consiliului de pace”, Nikolai Mladenov, a subliniat că „retragerea (israeliană) trebuie să meargă concomitent cu dezarmarea”.
Acordul, anunţat la două zile după ce Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, a necesitat „luni de negocieri extrem de dificile”, a subliniat el.
Însă, în pragul alegerilor parlamentare israeliene din octombrie, „este exclus ca Netanyahu să autorizeze vreo retragere sau vreo reconstrucţie în Gaza, deoarece acest lucru ar echivala cu o sinucidere politică”, crede Muhammad Shehada, cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR).
În ciuda încetării focului, violenţele dintre Israel şi Hamas au continuat încă din luna octombrie. Joi, atacurile israeliene au provocat cel puţin patru morţi, potrivit autorităţilor sanitare locale.
Războiul din Gaza a făcut peste 73.300 de morţi, potrivit Ministerului Sănătăţii din teritoriul palestinian, aflat sub autoritatea Hamas şi ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU.
