Fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujni, în prezent ambasador în Marea Britanie, a declarat luni că nu crede în perspectiva aderării Ucrainei la NATO şi a îndemnat la concentrarea eforturilor asupra dezvoltării altor alianţe de securitate, relatează Evropeiska Pravda.
„Cunosc foarte bine NATO. Timp de vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal de adoptarea standardelor NATO şi am ascultat în fiecare an poveşti despre faptul că, în curând, vom adera la NATO. Din păcate, nu vom adera niciodată la această organizaţie!”, a subliniat generalul Valeri Zalujni în cadrul unei discuţii privind integrarea euroatlantică, la reuniunea generală a ambasadorilor Kievului.
În opinia fostului comandant-şef, un obstacol în calea aderării Ucrainei la Alianţă este faptul că „este imposibil să aderi, la nivelul actual de dezvoltare al Forţelor Armate ale Ucrainei, la o organizaţie care are doctrine din cel de-al Doilea Război Mondial”.
De asemenea, el a evaluat extrem de negativ capabilităţile NATO, în ciuda faptului că Marea Britanie, SUA şi alte ţări sunt membre ale acesteia. „Cel mai probabil, NATO va rămâne în forma actuală, iar Ucraina va avea nevoie de aproximativ 12 ani pentru a se alinia la standardele necesare, ajungând poate nici la jumătate din nivelul Federaţiei Ruse”, a declarat el.
În ciuda acestei evaluări, Zalujni a recunoscut că „Ucraina are nevoie de tehnologii care, în prezent, se găsesc încă în ţările NATO”, inclusiv în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, capacităţile spaţiale etc.
În contextul garanţiilor de securitate oferite Ucrainei, Zalujni consideră că nu NATO, ci alte alianţe sunt eficiente. „Ucraina se va alătura blocurilor şi alianţelor care, probabil, se vor forma. Cel mai probabil, vom vorbi despre un bloc european de securitate militară”, a preconizat el.
Zalujni consideră în schimb că aderarea Ucrainei la coaliţia JEF (Forţele Expediţionare Unite) este un mecanism mai eficient de garanţii de securitate.
Joint Expeditionary Force (JEF) este o forţă expediţionară multinaţională condusă de Regatul Unit, care reuneşte 10 state din nordul Europei pentru a putea răspunde rapid la crize şi ameninţări de securitate, în special în regiunea baltică, nord-atlantică şi pe flancul nordic. Cele 10 state membre sunt: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia şi Suedia.
JEF nu este o structură a NATO, deşi toate cele 10 state sunt în prezent membre NATO. Ea este complementară Alianţei şi poate acţiona independent sau în sprijinul NATO, ONU ori al altor coaliţii. Astfel, cei zece membri ai JEF au semnat un memorandum de intenţii privind crearea unor „forţe navale multinaţionale”, care va constitui „o completare a NATO”.
Ucraina a aderat deja la acordul de parteneriat extins cu JEF.
„Din 2015, în cadrul JEF s-au format organe de conducere. Da, sunt slabe, da, nu se află încă la un nivel la care să putem spune că ar corespunde”, a spus Zalujni, exprimându-şi regretul că Ucraina nu depune eforturi pentru aderarea la JEF.
În prezent, JEF nu prevede mecanisme de securitate colectivă şi obligaţii de apărare reciprocă a membrilor săi, menţionează Evropeiska Pravda.
Ucraina a consacrat în Constituţia sa obiectivul strategic al aderării la NATO şi la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în prezent, nu ar fi primită în NATO de către toţi membrii săi, cel mai mare opozant fiind chiar SUA. Rusia respinge, de asemenea, categoric aderarea Ucrainei la NATO.
Zalujni a fost demis din funcţia de comandant suprem al armatei Ucrainei în 2024, din cauza divergenţelor cu preşedintele Volodimir Zelenski privind desfăşurarea războiului cu Rusia, care se află acum în al cincilea an de desfăşurare.
Sondajele de opinie privind încrederea alegătorilor îl plasează la aproximativ acelaşi nivel cu Zelenski şi cu fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis din funcţia de ministru al apărării luna trecută. Succesorul lui Zalujni în funcţia de comandant suprem, Oleksandr Sîrski, a fost şi el demis luna trecută.
