NATO are nevoie de „mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei” pentru a face faţă celui mai periculos context de securitate cu care se confruntă Occidentul într-o generaţie, a declarat miercuri după-amiază secretarul general al alianţei militare formate din 32 de ţări, în timpul unei vizite în Regatul Unit, relatează The Guardian.
Mark Rutte a lăudat Marea Britanie pentru promisiunea de a creşte cheltuielile pentru apărare în conformitate cu cerinţele SUA, după o întâlnire cu prim-ministrul Andy Burnham – dar a subliniat că efortul militar şi financiar trebuie să continue şi în viitor.
„Este esenţial ca forţele voastre armate să continue să asigure forţa militară de care NATO are nevoie”, a spus Rutte într-un discurs adresat unui public de specialişti la Ditchley Park, o reşedinţă de război folosită de Winston Churchill în Oxfordshire.
A fost un apel adresat Marii Britanii să facă progrese în direcţia atingerii obiectivului la nivel de alianţă cerut de Donald Trump, şi anume cheltuieli de apărare de 3,5% din PIB până în 2035, aproximativ 30 de miliarde de lire sterline în termeni reali, bani care trebuie obţinuţi din impozite suplimentare, împrumuturi sau reducerea altor cheltuieli, notează The Guardian.
O PROBLEMĂ DE BUGET
Marea Britanie a prevăzut până acum în buget doar o creştere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârşitul următorului deceniu. Presiunile financiare pe termen scurt au determinat armata să oprească antrenamentele neesenţiale până la sfârşitul anului. Ministrul de finanţe John Healey a demisionat din funcţia de secretar al apărării din guvernul lui Keir Starmer în iunie, deoarece fostul prim-ministru nu a vrut să se angajeze în atingerea pragului de 3% până în 2030, argumentând că acest lucru ar necesita o creştere prea mare în următorul deceniu.
Însă Healey a refuzat să se angajeze din nou faţă de obiectivul intermediar atunci când a fost numit la Ministerul de Finanţe de către Burnham, o lună mai târziu, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că noul guvern amână creşterile cheltuielilor până după următoarele alegeri.
Rutte a declarat că a discutat despre „angajamentele Marii Britanii faţă de NATO” atunci când s-a întâlnit cu Burnham într-un parc ştiinţific şi de afaceri din Oxford, miercuri dimineaţă, fără a oferi însă detalii, aceasta fiind prima întâlnire faţă în faţă dintre cei doi.
Înainte de această întâlnire, Burnham a recunoscut că l-a înlocuit pe Starmer, dar a insistat că „nu a existat niciodată vreo schimbare în angajamentul ferm al Regatului Unit faţă de NATO şi în obligaţiile noastre faţă de NATO”.
Şeful NATO, fost prim-ministru olandez, a afirmat că până la revenirea lui Trump la Casa Albă, mulţi europeni au pornit de la „presupunerea superficială” că SUA vor „asigura întotdeauna cea mai mare parte a forţei militare şi vor suporta costurile, indiferent de situaţie”.
În schimb, el a menţionat că, în cadrul summitului de la Haga din 2025, Regatul Unit şi alţi membri ai alianţei au convenit să-şi majoreze propriile cheltuieli de apărare pentru a se alinia la nivelurile Statelor Unite, ca răspuns la cererea lui Trump ca Europa să preia conducerea în apărarea continentului.
„CEL MAI PERICULOS ŞI COMPLEX CONTEXT DE SECURITATE”
„Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei”, a spus Rutte, deoarece NATO „se confruntă cu cel mai periculos şi complex context de securitate din ultima generaţie”, marcat de revenirea războaielor în Europa şi Orientul Mijlociu, precum şi de o incertitudine geopolitică tot mai mare, a explicat el.
Referindu-se la „Rusia şi războiul său împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul şi schimbările tectonice ale competiţiei geopolitice globale”, Rutte a arătat că Marea Britanie şi Europa trebuie să investească mai mult, deoarece, în caz contrar, apărarea lor colectivă „nu va mai fi credibilă”.
Marea Britanie, a spus el, are „un rol central în construirea acestei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic” şi a menţionat că Regatul Unit cheltuieşte miliarde pentru modernizarea forţei de descurajare nucleară Trident, care este dedicată apărării membrilor NATO.
Marea Britanie îşi modernizează, de asemenea, treptat forţele convenţionale, deşi cheltuielile totale ale Marii Britanii pentru apărare, care au fost mult timp pe locul al doilea în cadrul alianţei, se situează acum în urma Germaniei. Până în 2029, bugetele militare ale Berlinului sunt pe cale să ajungă la dublul celor ale Marii Britanii.
MAREA BRITANIE CONDUCE „RIPOSTA” FAŢĂ DE CAMPANIA RUSĂ DE PROVOCĂRI ŞI SABOTAJE
Marea Britanie „conducea riposta” împotriva unei campanii ruseşti de provocare şi sabotaj în întreaga Europă, a spus Rutte, adăugând că Londra este „un bun prieten al Ucrainei”. Marea Britanie cheltuieşte 3 miliarde de lire sterline pe an pentru a sprijini Ucraina cu arme.
Între timp, Canada, care urmăreşte să-şi diversifice legăturile în domeniul apărării, îndepărtându-se de SUA, a depus oficial o cerere de aderare la coaliţia militară „Joint Expeditionary Force” (JEF), condusă de Marea Britanie, a anunţat miercuri biroul prim-ministrului Mark Carney. Această grupare formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord reprezintă un parteneriat militar de reacţie rapidă.
Canada, care este deja membră a NATO, urmăreşte o cooperare militară mai strânsă cu Europa.
JEF este alcătuită din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit.