Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în Rusia, este pe cale să câştige confortabil alegerile parlamentare pe care preşedintele Vladimir Putin le-a prezentat drept un test al sprijinului pentru războiul din Ucraina, conform rezultatelor oficiale parţiale, în contextul în care Ucraina a lansat un atac masiv cu drone asupra capitalei ruse, relatează Reuters.
Într-un sistem politic strict controlat, despre care criticii spun că nu tolerează disidenţa autentică, rezultatele preliminare au arătat că partidul „Rusia Unită” se află cu un avans confortabil, cu 57,5% din voturi. Alte partide, precum comuniştii, LDPR-ul ultranaţionalist, partidul „Oameni Noi” şi partidul „Rusia Justă” – care votează toate în acelaşi mod ca „Rusia Unită” în privinţa problemelor majore – se aflau la o distanţă uriaşă, dar erau pe cale să obţină locuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei şi fost preşedinte, s-a grăbit să declare că „Rusia Unită” a avut o prestaţie demnă, un rezultat care, potrivit lui, a demonstrat că ruşii i-au încredinţat acestui partid sarcina de a continua să guverneze.
Oficialii guvernului rus au acuzat Ucraina că a încercat să perturbe votul pentru Duma de Stat – primul de la declanşarea războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina, în februarie 2022 – după ce Kievul a lansat sute de drone asupra Moscovei şi a altor regiuni, într-un atac pe care agenţia de ştiri de stat TASS l-a descris drept cel mai mare de acest gen de la începutul războiului.
Atacurile cu drone au ucis trei persoane în regiunea Moscovei şi încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcţionar electoral, potrivit guvernatorului regiunii şi comisiei electorale.
O instalaţie de la rafinăria de petrol din Moscova, care a mai fost ţinta unor atacuri anterior, a fost, de asemenea, avariată. Pe măsură ce votarea se desfăşura în capitală, flăcări şi coloane uriaşe de fum se ridicau de la locul respectiv, situat la periferia oraşului.
„Cel mai mare atac al dronelor inamice a fost respins”, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pe Telegram. „Acest atac fără precedent a fost în mod clar planificat cu scopul de a perturba alegerile. Inamicul nu a reuşit.” Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat că Ucraina a lansat, de asemenea, rachete de croazieră „Flamingo” şi a declarat că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene care vizau diverse regiuni, precum şi 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore. Acesta a afirmat că îşi va intensifica propriile lovituri asupra ţintelor militare ucrainene ca răspuns.
SISTEMELE DE VOTARE AU FOST ŢINTA UNOR ATACURI CIBERNETICE, AFIRMĂ AUTORITĂŢILE
Sistemele de votare s-au confruntat, de asemenea, cu valuri de atacuri cibernetice, potrivit autorităţilor electorale, care au precizat că procesul electoral s-a desfăşurat, totuşi, în mare parte fără probleme.
Opoziţia rusă din exil a îndemnat pe cei care se opun autorităţilor să se alinieze la secţiile de votare la prânz pentru a-şi exprima dezacordul, apel care a dus la formarea unor cozi lungi în unelelocuri. Nu era clar, însă, ce impact a avut acest lucru asupra rezultatului general.
Este probabil ca Kremlinul să prezinte rezultatele ca dovadă a sprijinului public pentru politicile lui Putin şi pentru război, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia în curând.
Preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ella Pamfilova, a declarat că ultimele atacuri nu i-au descurajat pe alegători. „Cu cât ne exercită mai multă presiune, cu atât observăm un nivel fără precedent a ceea ce aş numi unitate publică”, a declarat ea, potrivit agenţiei de ştiri RIA.
Rata de participare la vot a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC.
Majoritatea candidaţilor anti-război au fost excluşi de pe buletinele de vot. Cei care au candidat din partea partidului liberal „Yabloko”, care a înregistrat în ultimii ani procente de vot de o singură cifră, dar spera să profite de oboseala provocată de război, au declarat că se tem pentru libertatea lor după ce instanţele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri de seamă ai partidului înainte de scrutin, pentru comentarii referitoare la conflict.
Discreditarea armatei sau răspândirea a ceea ce autorităţile consideră a fi ştiri false se pedepsesc cu pedepse lungi cu închisoarea.
Într-un mic gest de sfidare, liderul partidului „Yabloko”, Nikolai Rybakov, şi-a anulat în mod demonstrativ buletinul de vot, scriind numele partidului său şi sloganul „Pentru pace”.
Kremlinul afirmă că unitatea naţională şi o anumită cenzură sunt necesare pe durata a ceea ce numeşte „operaţiunea sa militară specială” din Ucraina. Acesta prezintă conflictul – cel mai sângeros din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace – ca parte a unei lupte existenţiale cu un Occident ostil. Moscova susţine că serviciile de informaţii ucrainene şi alţi duşmani îşi intensifică eforturile de a stârni tulburări în interiorul Rusiei.