Dosarul care l-a adus în dimineaţa zilei de luni la DIICOT pe fostul candidat la preşedinţia României – Călin Georgescu – şi pe soţia acestuia – Cristela – îşi are originile în 2021, când o întâlnire avea să deschidă drumul către o promisiune de finanţare de şase milioane de euro. Într-o parte se afla Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, care căuta bani pentru un proiect legat de tranzacţii cu aur. În cealaltă avea să apară, câteva luni mai târziu, un cetăţean italian prezentat drept reprezentant al unei instituţii financiare. Potrivit plângerii depuse ulterior de Leu, între cele două părţi s-ar fi aflat Ionel Rusen. Iar primul contact ar fi fost făcut de Călin Georgescu, conform informaţiilor publice apărute în ultimul an. Luni, 21 septembrie 2026, această succesiune de evenimente a revenit în atenţie după ce procurorii DIICOT au făcut percheziţii în dosar.
Întâlnirea din 2021
Omul de afaceri Răzvan Leu căuta o linie de credit de câteva milioane de euro. În acest context, a ajuns să se întâlnească cu Călin Georgescu. Georgescu nu ar fi venit singur. Potrivit plângerii lui Leu, apărută la Antena 3 în 2024, acesta i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen drept un om de afaceri „potent şi serios”, care ar fi putut intermedia obţinerea finanţării.
Pentru Leu, întâlnirea putea fi începutul unei soluţii pentru proiectul său. Pentru anchetatori, ea avea să devină primul moment dintr-un traseu care, aproape cinci ani mai târziu, avea să ducă la percheziţii DIICOT.
Promisiunea celor şase milioane de euro
După întâlnirea cu Georgescu şi Rusen, discuţiile despre finanţare au continuat. În scenă a intrat Massimiliano Arena, cetăţean italian prezentat drept reprezentant al unei instituţii financiare. Potrivit plângerii, Rusen ar fi fost cel care l-ar fi pus pe Leu în legătură cu Arena. Pe masă se afla o finanţare de şase milioane de euro. Banii urmau să fie obţinuţi în baza unei garanţii financiare. Leu susţine că a transferat aproximativ 1,1 milioane de euro, dar finanţarea promisă nu a mai venit. În locul banilor a rămas o serie de discuţii, promisiuni şi încercări de recuperare a sumei transferate.
De la garanţie la plângere penală
După ce creditul nu s-a concretizat, Leu a început să ceară restituirea banilor. Potrivit informaţiilor publicate anterior despre dosar, el ar fi solicitat în 2022 returnarea garanţiei. Discuţiile nu au dus însă la recuperarea integrală a banilor. În 2024, omul de afaceri a depus o plângere la DIICOT. În document îi indica pe Călin Georgescu, Ionel Rusen şi Massimiliano Arena.
Plângerea a devenit punctul de plecare al cercetărilor penale.
Rusen, omul dintre cele două capete ale poveştii
În relatarea lui Leu, Ionel Rusen nu este un personaj secundar apărut întâmplător. El este omul care leagă cele două capete ale poveştii. Pe de o parte, se află Răzvan Leu, cel care susţine că a pierdut 1,1 milioane de euro. Pe de altă parte, se află Călin Georgescu, cel care, potrivit plângerii, i l-ar fi recomandat pe Rusen. Acesta este firul descris în plângerea care a stat la baza dosarului.
Ancheta a trecut graniţele României
Cercetările nu s-au limitat la România. În 2025, DIICOT confirma că ancheta viza o presupusă înşelăciune şi că fuseseră făcute demersuri judiciare în mai multe state. Procurorii solicitaseră informaţii şi probe din Marea Britanie, Italia şi Elveţia.
Dimensiunea internaţională a dosarului era legată de instituţia financiară invocată în discuţiile despre credit, de cetăţeanul italian şi de traseul tranzacţiilor care trebuiau verificate în afara ţării.
Mecanismul descris de DIICOT
În comunicarea referitoare la operaţiunea de luni, procurorii DIICOT au vorbit despre un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, începând din septembrie 2021, trei persoane ar fi constituit un grup infracţional organizat care ar fi acţionat în România şi Marea Britanie.
Mecanismul descris de DIICOT seamănă cu cel reclamat de Răzvan Leu: o persoană ar fi fost atrasă prin promisiunea unei finanţări de şase milioane de euro, iar pentru accesarea banilor i s-ar fi solicitat o garanţie financiară. Ar fi fost transferat peste un milion de euro.
Ulterior, victimei i s-ar fi spus că finanţarea ar putea fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare. În acest context, ar mai fi fost transferaţi 100.000 de euro.
Prejudiciul total calculat de procurori depăşeşte astfel 1,1 milioane de euro.
Percheziţiile de luni
Luni dimineaţă, ancheta a intrat într-o nouă etapă. Călin Georgescu a fost oprit în trafic şi dus la locuinţa sa din Mogoşoaia, unde procurorii DIICOT au efectuat o percheziţie.
În paralel, anchetatorii au descins la alte adrese din Bucureşti şi Ilfov. În total, au fost puse în aplicare cinci mandate de percheziţie.
Firmele din jurul lui Rusen
Ionel Rusen a mai apărut în investigaţii jurnalistice legate de activitatea unor societăţi comerciale şi de operaţiuni de finanţare.
Publicaţia Jurnalul a urmărit anterior traseul mai multor firme în care acesta a fost implicat. Printre ele se află DAR Development Group SRL, înfiinţată în 2024 şi dizolvată ulterior, precum şi Wall Street Consulting SRL, înfiinţată în 2016 şi dizolvată în 2023. La un moment dat, în structura DAR Development Group au apărut şi două firme care aveau în spate cetăţeni americani, printre care fostul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, Adrian Zuckerman. În cazul Wall Street Consulting, în documentele societăţii apărea şi cetăţeana italiană Nicoletta Luisa Liguigli.
Ce leagă numele lui Georgescu de dosar
Elementul central al plângerii este rolul atribuit lui Călin Georgescu în introducerea lui Ionel Rusen în relaţia cu Răzvan Leu. Potrivit documentului, Georgescu ar fi fost cel care i l-ar fi prezentat pe Rusen. Ulterior, Rusen ar fi devenit intermediarul prin care Leu a ajuns la presupusul finanţator italian. Plângerea lui Leu nu reprezintă însă o dovadă definitivă a vinovăţiei celor reclamaţi. Ceea ce este cert este că DIICOT a preluat sesizarea, a desfăşurat cercetări timp de mai mulţi ani şi a ajuns acum la percheziţii.