Victoriile înregistrate în această lună de partidele de extremă dreapta şi de extremă stânga în alegerile regionale din Germania au intensificat dezbaterea oficială cu privire la posibilitatea ca autorităţile din domeniul securităţii să restricţioneze accesul la informaţii secrete care ar putea fi transmise Rusiei sau grupurilor criminale, relatează Reuters.
Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD), care a fost la un pas de a obţine majoritatea absolută în landul estic Saxonia-Anhalt pe 6 septembrie, şi partidul Die Linke, de extremă stânga, care a ieşit pe primul loc în capitala Berlin pe 20 septembrie, ar putea reprezenta amândouă riscuri, afirmă figuri de seamă din coaliţia de guvernare.
În sistemul federal german, landurile dispun de propriile agenţii de informaţii interne, aflate sub controlul administraţiei locale, care fac schimb de informaţii între ele şi colaborează cu Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV).
Politicienii din partidele rivale şi foşti oficiali din domeniul securităţii şi-au exprimat temerile că, în cazul în care agenţiile ar ajunge sub autoritatea unor miniştri de extremă dreaptă sau de extremă stânga, informaţiile confidenţiale ar putea ajunge fie la Moscova, fie, în cazul Berlinului, la grupuri anchetate pentru suspiciuni de legături cu crima organizată.
„Este vorba de informaţii legate de crima organizată – aceasta ar fi o problemă în Berlin”, a declarat Alexander Hoffmann, şeful grupului parlamentar al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), partidul bavarez înfrăţit cu Creştin-Democraţii (CDU) cancelarului Friedrich Merz. „Şi este vorba de chestiuni legate de Rusia – aceasta ar fi Saxonia-Anhalt”, a adăugat el.
AfD respinge acuzaţiile partidelor rivale potrivit cărora ar fi, de fapt, aliaţi cu preşedintele rus Vladimir Putin, afirmând că urmăreşte doar evitarea războiului şi se opune acordării de sprijin militar de către Germania Ucrainei.
Un purtător de cuvânt al AfD a declarat că guvernul „se agaţă de orice pentru a încerca să discrediteze (partidul) în ochii electoratului”.
„Este revelator faptul că ne confruntăm cu astfel de speculaţii şi acuzaţii de mulţi ani, însă partea adversă nu a reuşit să prezinte nici măcar o singură dovadă”, a afirmat purtătorul de cuvânt într-o declaraţie transmisă prin e-mail.
Partidul Stângii (Die Linke) nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Însă liderii partidului au declarat anterior că ei consideră inacceptabilă orice asociere cu ceea ce poliţia germană identifică drept structuri de tip clan din cadrul comunităţilor kurde, libaneze şi palestiniene din Berlin, implicate în crima organizată. Acuzaţiile privind legăturile cu astfel de grupuri sunt adesea legate de acuzaţiile de antisemitism, pe care partidul afirmă, de asemenea, că le respinge cu fermitate.
SERVICIILE DE SECURITATE ELABOREAZĂ PLANURI
Discuţia privind restricţionarea informaţiilor confidenţiale este în curs de desfăşurare încă de când sondajele de opinie au indicat o posibilă victorie a AfD în Saxonia-Anhalt, unde filiala locală a partidului este desemnată ca fiind de extremă dreaptă de către biroul local al agenţiei de informaţii interne.
Hendrik Wuest, premierul landului Renania de Nord-Westfalia din partea CDU, a solicitat la începutul acestei luni înfiinţarea unei comisii speciale la nivel federal şi de land pentru a analiza modul în care să se abordeze problema schimbului de informaţii cu un guvern condus de AfD.
„Desigur, pregătirile sunt în curs – dar oamenii încă aşteaptă să vadă ce se va întâmpla, deoarece nici măcar nu este clar dacă AfD şi Partidul Stângii vor forma guverne”, a declarat un oficial din domeniul securităţii, care a vorbit sub condiţia anonimatului.
Deşi a ieşit pe primul loc în alegerile din Saxonia-Anhalt, AfD nu a obţinut majoritatea absolută de care ar avea nevoie pentru a guverna singură, iar opţiunile sale de coaliţie sunt limitate, deoarece celelalte partide principale au exclus cu toatele cooperarea cu această formaţiune.
Partidul Stângii va încerca, totuşi, probabil să formeze o coaliţie cu social-democraţii de centru-stânga şi cu Verzii, dar ambele partide au cerut ca acesta să ia măsuri pentru a elimina antisemitismul din rândurile sale.
Mai multe filiale regionale ale AfD au fost desemnate drept grupuri extremiste de dreapta de către autorităţile de securitate internă, ceea ce a determinat, la rândul său, AfD să acuze serviciile de informaţii de ingerinţă politică.
TENSIUNI
Oficialii sunt, totodată, îngrijoraţi de faptul că funcţionarii din domeniul securităţii implicaţi în anchetarea AfD ar putea deveni ţinta unei viitoare administraţii conduse de AfD.
Tensiunile dintre partidele politice şi serviciile de securitate au ieşit la iveală din când în când în ultimele decenii, însă ideea excluderii sistematice din schimbul de informaţii subliniază gravitatea acestei diviziuni.
Alături de principala agenţie de securitate internă, BfV, alte servicii de securitate şi guverne ale landurilor iau acum în considerare impunerea unor restricţii, deşi oficialii din domeniul securităţii afirmă că nu ar dori să întrerupă complet schimbul de informaţii, invocând motive precum indicii privind potenţiale atacuri teroriste.
Reprezentanţii Partidului Stângii afirmă că termeni precum „criminalitatea legată de clanuri” stigmatizează adesea comunităţi etnice întregi şi susţin că dacă au contacte cu locuitorii din zonă nu înseamnă că le susţin activităţile criminale.
La fel ca AfD, Partidul Stângii nutreşte de multă vreme suspiciuni faţă de BfV. Programul electoral al Partidului Stângii pentru Berlin solicita desfiinţarea agenţiei landului Berlin şi înlocuirea acesteia cu „un organism transparent, controlat democratic şi apropiat de oameni”.
Cu toate acestea, un membru al Partidului Stângii din parlamentul federal a recunoscut că a avut contacte pe reţelele sociale cu un membru al unei familii extinse din Berlin, acuzat de implicare în grupuri criminale, şi a declarat că „îşi va lua timpul necesar pentru a risipi orice îndoieli” şi „îşi va revizui stilul de comunicare”.
„Nu există absolut nicio justificare pentru ca reprezentanţii aleşi să aibă contacte cu persoane asociate cu crima organizată”, a declarat Ferat Kocak într-o postare pe platforma X.